Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2352/2019 AI generated

Negative conflict of jurisdiction resolved in tort damages suit for surgical complication, with competence assigned to Civil Section I

Case Number Decizia nr. 2352/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction between two specialized sections of the same appellate court, definitively assigning competence to the Civil Section I to hear the appeal. The dispute involved a civil action for tort damages, including medical expenses, moral damages, and periodic payments, brought by a plaintiff against a hospital and an individual following a surgical complication; although the original claim targeted insurance companies, the plaintiff withdrew those claims, leaving a standard delictual liability suit under Articles 998–1000 of the Civil Code. The lower tribunal had dismissed the claim, and upon appeal, the appellate court’s second section (specialized in disputes with professionals) declined jurisdiction, arguing the case did not fit that category, while the first section also claimed lack of functional competence due to internal allocation rules. The Supreme Court held that professional status does not determine jurisdictional competence under procedural law, which is instead based on the nature and object of the dispute; since the lawsuit concerned general civil liability rather than specific professional contract or consumer protection issues, it fell within the ordinary civil jurisdiction of Section I, consistent with Article 136 of the Code of Civil Procedure and prior interpretations regarding the scope of specialized sections.

Legislator headnote

AI generated

art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, art. 1000 alin. (3) C. civ, art. 136 alin. (1) C. proc. civ, art. 2 din Legea nr. 304/2004, art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011; Negative conflict of jurisdiction resolved in tort damages suit for surgical complication, with competence assigned to Civil Section I: The dispute involved a civil action for tort damages, including medical expenses, moral damages, and periodic payments, brought by a plaintiff against a hospital and an individual following a surgical complication; although the original claim targeted insurance companies, the plaintiff withdrew those claims, leaving a standard delictual liability suit under Articles 998–1000 of the Civil Code. The lower tribunal had dismissed the claim, and upon appeal, the appellate court’s second section (specialized in disputes with professionals) declined jurisdiction, arguing the case did not fit that category, while the first section also claimed lack of functional competence due to internal allocation rules. The Supreme Court held that professional status does not determine jurisdictional competence under procedural law, which is instead based on the nature and object of the dispute; since the lawsuit concerned general civil liability rather than specific professional contract or consumer protection issues, it fell within the ordinary civil jurisdiction of Section I, consistent with Article 136 of the Code of Civil Procedure and prior interpretations regarding the scope of specialized sections.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction tort liability article of civil procedure functional jurisdiction procedural issues conflict rule

Cited Legislation

AI generated
art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014
Prin încheierea pronunţată la 29 martie 2017, tribunalul a suspendat judecata cauzei în baza dispoziţiilor art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.
art. 1000 alin. (3) C. civ
999 şi pe cele ale art. 1000 alin. (3) C. civ.
art. 136 alin. (1) C. proc. civ
Astfel, potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ.
art. 2 din Legea nr. 304/2004
se aplică instanţelor judecătoreşti enumerate în art. 2 din Legea nr. 304/2004, astfel încât cazurile în care legiuitorul a urmărit extinderea aplicării lor şi completelor sau secţiilor specializate din cadrul instanţelor reprezintă excepţia, sunt de strictă interpretare şi aplicare.
art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011
(1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011
"Competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
art. 96 pct. 2 C. proc. civ
Relevante în pronunţarea regulatorului de competenţă sunt şi dispoziţiile art. 96 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora curţile de apel soluţionează apelurile pronunţate de tribunale, instanţe inferioare ierarhic.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Procedural rule cited in the dispositive section to establish the specific jurisdiction of the competent section.

Cited Case Law

AI generated
Decizia civilă nr. 18/2016
Prin Decizia civilă nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 136 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.

Basis for the High Court of Cassation and Justice to resolve the negative conflict of competence between specialized sections of the same court.

art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural rule cited in the dispositive section to establish the specific jurisdiction of the competent section.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 16 mai 2016, reclamanta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa în contradictoriu cu pârâţii S.C. B. S.A. Sibiu prin S.C. B. S.A. - Agenţia Piteşti, S.C. C. S.A. Timişoara şi D., să oblige pârâţii la plata despăgubirilor civile cuantificate astfel: 30.000 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate urmare a spitalizării în Italia, în urma operaţiei din data de 6 octombrie 2014, la Spitalul Humanitas Departamentul de Patologie a Aparatului Locomotor, secţia de Traumatologie II, a tratamentelor, a intervenţiilor chirurgicale efectuate în această perioadă, a alimentaţiei suplimentare, a medicamentelor, a cheltuielilor de transport România - Italia şi retur, etc.; contravaloarea unui aparat de masaj medical CERAGEM MB- 1101 estimat la suma de 3.150 euro, respectiv 14.175 RON, potrivit recomandării din 12 mai 2016 emisă de S.C. E. S.R.L.; contravaloarea unui aparat de gimnastică complexă necesar refacerii stării de sănătate şi întreţinerii fizice, estimat provizoriu la suma de 10.000 RON; contravaloarea tratamentelor fizice efectuate până în prezent la fizioterapeut în valoare de 6.200 Euro, respectiv 27.900 RON; contravaloarea tratamentelor fizice la fizioterapeut pentru viitor estimată la suma de 500 RON lunar; prestaţie periodică în valoare de 1.000 Euro lunar, diferită de perioada anterioară acordată; o prestaţie periodică lunară în valoare de 300 Euro, cu titlu de cheltuieli cultural - spirituale de refacere morală şi relaxare psihică, 1.000 de Euro anual pentru medicamente, şi alimentaţie suplimentară; contravaloarea unui autoturism pentru deplasări autonome necesar pentru bagaje şi deplasări pe distante lungi, acordat odată la 5 ani, estimat provizoriu la suma de 30.000 RON; contravaloarea serviciilor/salariului unui şofer care să aibă un salariu minim pe economia naţională, precum şi contravaloarea carburanţilor la mijloacele de transport, estimate provizoriu la suma de 10.000 RON anual; contravaloarea unei operaţii estetice de chirurgie plastică în vederea eliminării ţesuturilor devitalizate, estimată provizoriu la suma de 100.000 RON; daune morale în valoare de 500.000 Euro, respectiv 2.250.000 RON şi cheltuieli de judecată.

Împotriva pârâtei S.C. B. S.A. Sibiu s-a declanşat procedura insolvenţei, fiind desemnat lichidator judiciar Casa de insolvenţă Transilvania - Filiala Cluj, tribunalul dispunând conceptarea şi citarea în cauză a lichidatorului.

Prin încheierea pronunţată la 29 martie 2017, tribunalul a suspendat judecata cauzei în baza dispoziţiilor art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Prin cererea formulată la 9 noiembrie 2018 reclamanta a declarat că renunţă la judecată în contradictoriu cu pârâtele societăţi de asigurare S.C. B. S.A. Sibiu şi S.C. B. S.A. Sibiu prin Sucursala Piteşti, iar prin cererea înregistrată la 10 ianuarie 2019 şi-a modificat temeiul de drept al acţiunii sens în care a indicat dispoziţiile art. 998, art. 999 şi pe cele ale art. 1000 alin. (3) C. civ.

Instanţa a luat act de declaraţia de renunţare a reclamantei prin încheierea pronunţată la 13 februarie 2019.

Prin Sentinţa civilă nr. 135 din 27 martie 2019, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta A..

Prin încheierea de şedinţă de la 25 iunie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale în soluţionarea apelului şi a înaintat cauza spre soluţionare secţiei a II-a Civilă a aceleiaşi instanţe.

În considerentele acestei hotărâri, instanţa de apel a reţinut, verificând obiectul judecăţii şi statuările anterioare, că pricina este una ce poartă în contradictoriu cu un profesionist, în legătură cu acte îndeplinite în exercitarea activităţii sale că, întrucât cererea a fost înregistrată pe rolul instanţei ulterior datei de 15 martie 2016, respectiv la 29 mai 2019, a fost greşit repartizată secţiei I Civilă, în raport cu Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016 dată de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti.

Apelul a fost înregistrat la 4 iulie 2019 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal care, prin încheierea de la 6 noiembrie 2019, a declinat competenţa material-procesuală de soluţionare a apelului în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti. A suspendat judecata cauzei. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În fundamentarea acestei hotărâri cea de-a doua instanţă de prim control judiciar a reţinut că, în raport cu dispoziţiile Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016 şi faţă de obiectul dedus judecăţii, cauza nu se încadrează în sintagma "litigiu cu profesionişti".

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două secţii ale aceleiaşi instanţe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

C. proc. civ., prin art. 136, reglementează procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă dintre două secţii sau complete specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti. Astfel, potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ. "dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti ...", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol:

"Conflictul se va soluţiona de secţia instanţei stabilite potrivit art. 135, corespunzătoare secţiei înaintea căreia s-a ivit conflictul".

Ca regulă, normele de competenţă din C. proc. civ. se aplică instanţelor judecătoreşti enumerate în art. 2 din Legea nr. 304/2004, astfel încât cazurile în care legiuitorul a urmărit extinderea aplicării lor şi completelor sau secţiilor specializate din cadrul instanţelor reprezintă excepţia, sunt de strictă interpretare şi aplicare.

Prin Decizia civilă nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 6 aprilie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti şi, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., a stabilit următoarele:

"Competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare".

Ca principiu de reglementare, în raport cu statutul juridic al acestora, Înalta Curte reţine că profesioniştii sunt supuşi regulilor generale de drept civil şi nu unor reglementări speciale, concepţie reflectată şi în privinţa normelor de drept procesual referitoare la competenţă.

Astfel, potrivit dispoziţiilor procedurale în vigoare, criteriile de determinare a competenţei sunt cele date de natura şi obiectul cauzei, nu de calitatea de profesionist a părţilor, criterii care operează inclusiv în căile de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 206 alin. (1) din noul C. civ., persoanele juridice cu scop lucrativ pot avea orice drepturi şi obligaţii civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice.

Sub acest aspect, se observă că obiectul litigiului nu priveşte valabilitatea ori executarea unui act juridic încheiat de un profesionist.

De asemenea, tribunalul, în primă instanţă, a soluţionat cauza astfel cum a fost configurată în virtutea principiului disponibilităţii de către reclamantă, care a renunţat să mai includă în cadrul procesual pasiv societatea de asigurare.

Astfel, reclamanta a dedus judecăţii o faptă delictuală şi a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâţilor, în temeiul instituţiilor răspunderii pentru fapta proprie, respectiv a comitetului pentru fapta prepusului, invocând drept temeiuri ale acţiunii dispoziţiile art. 998, 999 şi 1000 din C. civ. 1864.

Prin urmare, cadrul procesual nu ar putea constitui un argument valabil pentru a se justifica declinarea cauzei la secţia specializată în litigiile cu profesionişti, în virtutea Hotărârii Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016, din moment ce Tribunalul Argeş a soluţionat cauza fără a-l considera un litigiu de competenţa instanţei specializate în litigii cu profesionişti.

Relevante în pronunţarea regulatorului de competenţă sunt şi dispoziţiile art. 96 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora curţile de apel soluţionează apelurile pronunţate de tribunale, instanţe inferioare ierarhic. Or, se poate observa că hotărârea apelată a fost pronunţată în fond de secţia Civilă a Tribunalului Argeş, astfel încât, în aplicarea acestor reguli, instanţa superioară este Curtea de Apel Piteşti, ca instanţă de apel, iar secţia corespunzătoare este secţia I Civilă unde a fost repartizat iniţial dosarul spre soluţionare.

Având în vedere caracteristicile litigiului cu care a fost învestită instanţa de apel, nu se poate stabili apartenenţa la materia specializată a litigiilor cu profesionişti, care să necesite valorificarea specializării secţiei a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti.

Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - MM