Nullity of appeal for failure to develop specific grounds of illegality in annulment of health insurance arbitration award

Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar, se constată următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Colegiului Medicilor din România - Comisia Centrală de Arbitraj de pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la 21 martie 2017 sub dosarul nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, a formulat cerere de arbitrare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea măsurii de restituire a sumei de 425.072 RON dispusă prin Raportul de control nr. x/06.03.2017 emis de către Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj pentru nelegalitate;

- anularea măsurii de restituire a sumei de 425.072 RON dispusă prin nota de constatare nr. x/20.02.2017 emisă de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj în care s-au consemnat constatările echipei de control pentru nelegalitate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 571 C. proc. civ.

2. Prin hotărârea arbitrală nr. 23 din 3 august 2017, pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj de pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, s-a admis cererea de arbitrare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, având ca obiect anularea măsurii de restituire a sumei de 425.072 RON dispusă prin Raportul de control nr. x/06.03.2017, respectiv anularea măsurii de restituire a sumei de 425.072 RON constatată şi dispusă prin Nota de constatare nr. x/20.02.2017, ambele emise de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj în care s-au consemnat constatările echipei de control.

3. Împotriva acestei hotărâri a formulat acţiune în anulare reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, prin care a solicitat anularea sentinţei arbitrale şi, judecând fondul cauzei, respingerea acţiunii arbitrale ca nefondată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 40 lit. g) din Regulamentul privind activitatea arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj pentru soluţionarea litigiilor dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări de sănătate aprobat prin Decizia nr. 98/2004 a CNAS, art. 608, lit. h) şi art. 610 C. proc. civ.

4. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 5 aprilie 2018 sub dosarul nr. x/2018.

5. Prin decizia civilă nr. 49 din 11 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, s-a respins ca nefondată acţiunea în anulare formulată de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj împotriva hotărârii arbitrale nr. 23 din 3 august 2017, pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj.

6. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului şi anularea deciziei atacate.

În motivarea recursului s-a susţinut că, la soluţionarea cauzei instanţa nu a ţinut cont de faptul că reclamanta a relatat argumente cu privire la neluarea în calcul a actului normativ reprezentat de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private, Anexa nr. 8 intitulată Norme de calitate a tratamentului prin dializă, motivând că încălcarea unor dispoziţii contractuale nu echivalează cu încălcarea legii.

Totodată, s-a mai arătat că în cadrul acţiunii în anulare a fost expusă situaţia cu privire la faptul că, în perioada 13.02.2017-20.02.2017, o echipă de control din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj a efectuat verificările la contractul nr. IHD din 27 aprilie 2015 încheiat între părţile litigante, constatându-se că S.C. A. S.R.L. nu a respectat mai multe prevederi contractuale.

Controlul anual efectuat de către Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj la S.C. A. S.R.L. a vizat întregul an 2016, în urma căruia s-au constatat aceste neconcordanţe în ceea ce priveşte capacitatea tehnică avizată de Ministerul Sănătăţii şi serviciile acordate.

Astfel, pentru lipsa de capacitate tehnică avizată de Ministerul Sănătăţii, pârâta S.C. A. S.R.L. trebuie să restituie suma de 425.072 RON aferentă şedinţelor de hemodializă decontate peste numărul maxim de şedinţe corespunzătoare capacităţii de spitalizare a furnizorului, conform măsurii dispuse prin Raportul de control.

Pentru argumentele expuse s-a solicitat admiterea recursului.

7. Intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L., prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., pentru lipsa motivelor de recurs care pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de recurs fiind identică cu acţiunea în anulare.

Pe fondul recursului, s-a solicitat respingerea căii de atac şi menţinerea deciziei atacate ca fiind temeinică şi legală, având în vedere că nu sunt aplicabile prevederile art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.

8. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 16 aprilie 2019, în baza art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, punându-se în vedere părţilor că pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

Ambele părţi au formulat şi depus la dosar puncte de vedere asupra raportului.

Ulterior, s-a fixat termen pentru admisibilitatea în principiu a recursului, respectiv la 3 decembrie 2019.

9. Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a luat în examinare excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 248 C. proc. civ., reţinând următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat trebuie să se arate în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului intervine în cazul în care motivele expuse nu pot fi încadrate într-unul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate.

De altfel, simpla relatare a pretenţiilor reclamantei, a principalelor etape ale procesului, a situaţiei de fapt care a stat la baza generării litigiului dintre părţi, nu pot fi suficiente pentru a constitui o motivare a recursului, deoarece această cale de atac nu vizează situaţia de fapt şi nu are caracter devolutiv, astfel că recurenta trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

Din analiza argumentelor expuse în susţinerea cererii de recurs se constată că nu se pot desprinde greşelile identificate şi imputate instanţei, fiind invocat generic şi formal motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se invocă greşita situaţie de fapt reţinută de instanţă, fiind reluate criticile de fapt formulate în faza procesuală anterioară referitoare la controlul efectuat de către reclamantă cu privire la activitatea desfăşurată de pârâtă şi constatarea neconcordanţelor între capacitatea tehnică şi serviciile medicale acordate, chestiuni asupra cărora instanţa deja s-a pronunţat, cererea de recurs fiind identică cu acţiunea în anulare.

Aşadar, în lipsa unor critici cu privire la nelegalitatea deciziei recurate, Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea nulităţii recursului, prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural, respectiv atunci când nu se arată şi nu se dezvoltă motivele de nelegalitate. Aceasta este situaţia în speţă, din moment ce susţinerile recurentei vizează aspecte de netemeinicie a deciziei recurate, prin care s-a respins acţiunea în anulare, deşi recursul nu are caracter devolutiv.

Totodată, deşi motivele de recurs au fost încadrate doar formal în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile nu pot fi nici încadrate din oficiu în condiţiile art. 489 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488, nefiind identificate nici alte motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu.

Faţă de considerentele expuse, întrucât accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), coroborate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi Cod, va anula recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj împotriva deciziei civile nr. 49 din 11 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 decembrie 2019.