Suspension of appeal proceedings for failure to prove service of documents on an abroad-domiciled respondent by the statutory deadline.

Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la 5 august 2015, sub dosarul nr. x/2014, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti în reprezentarea Administraţiei Sector 1 a Finanţelor Publice Bucureşti a chemat în judecată pe pârâtul A., în calitate de fost administrator al societăţii S.C. B. S.R.L., solicitând atragerea răspunderii personale patrimoniale, în baza art. 138 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006.

2. Prin sentinţa civilă nr. 1916 din 6 aprilie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a respins cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti în reprezentarea Administraţiei Sector 1 a Finanţelor Publice Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul A., având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale.

3. Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti în reprezentarea Administraţiei Sector 1 a Finanţelor Publice Bucureşti, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

4. Prin încheierea din 7 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a suspendat judecarea apelului, în temeiul art. 242 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina apelantei-reclamante la termenul din 13 decembrie 2017, respectiv cele referitoare la comunicarea către intimatul-pârât, cu domiciliul situat în S.U.A., a motivelor de apel şi a citaţiei traduse în limba engleză, prin poştă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

5. Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs reclamanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în reprezentarea Administraţiei Sector 1 a Finanţelor Publice, fără a indica temeiul de drept, solicitând repunerea pe rol a cauzei, susţinând că obligaţiile stabilite în sarcina sa de către instanţă au fost îndeplinite.

6. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 12 decembrie 2018, a fost analizat raportul întocmit în cauză şi s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurenta a depus punct de vedere la raport, prin care a precizat că motivele de recurs formulate se încadrează în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin încheierea din 14 mai 2019, a fost admis în principiu recursul declarat în cauză, fiind stabilit termen de judecată la 3 decembrie 2019, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

9. Înalta Curte a luat în examinare recursul, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:

Criticile vizând nelegalitatea încheierii atacate, prim prisma cărora recurenta susţine că şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de instanţă, urmează a fi respinse, având în vedere următoarele considerente:

Obiectul prezentului recurs este reprezentat de încheierea din 7 martie 2018, prin care instanţa de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., faţă de împrejurarea că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul de comunica intimatului-pârât, cu domiciliul situat în S.U.A., motivele de apel şi citaţia traduse în limba engleză, prin poştă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, astfel cum s-a dispus la termenul anterior din 13 decembrie 2017.

Dispoziţiile art. 242 alin. (1) C. proc. civ. reglementează un caz particular de suspendare legală facultativă a judecăţii, pentru dispunerea acestei măsuri fiind necesară îndeplinirea următoarelor condiţii, respectiv instanţa să stabilească, în sarcina reclamantului, potrivit legii, obligaţii referitoare la cauza dedusă judecăţii şi să-l înştiinţeze, reclamantul să nu îndeplinească obligaţiile stabilite de instanţă, neîndeplinirea obligaţiilor să aibă ca efect împiedicarea desfăşurării normale a procesului, iar reclamantul să fie în culpă pentru neîndeplinirea acestor obligaţii.

În cauză, din lucrările aflate la dosar, Înalta Curte constată că reclamanta a adus la cunoştinţa instanţei de apel faptul că şi-a îndeplinit obligaţiile instituite în sarcina sa, ulterior termenului de judecată stabilit la 7 martie 2018, acestea fiind înregistrate la dosar data de 12 martie 2018, potrivit dovezilor aflate la dosar la filele x.

Prin urmare, faptul că recurenta nu a depus diligenţele necesare de a încunoştinţa în termen instanţa cu privire la îndeplinirea obligaţiilor ce îi reveneau, nu este de natură a atrage nelegalitatea încheierii atacate, instanţa de apel aplicând în mod corect sancţiunea procedurală prevăzută de art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Procesul civil implică nu numai drepturi procedurale în beneficiul părţilor, dar şi obligaţii procedurale în sarcina acestora, iar potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

Aşadar, în contextul în care reclamanta nu şi-a respectat obligaţia de îndeplinire a măsurii dispuse prin încheierea din 13 decembrie 2017, în condiţiile şi termenul stabilit de instanţă până la termenul din 7 martie 2018, instanţa de apel în mod corect a reţinut incidenţa prevederilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă împotriva încheierii din 7 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2014, prin care s-a dispus luarea măsurii suspendării judecării apelului, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti în reprezentarea Administraţiei Sector 1 a Finanţelor Publice împotriva încheierii de şedinţă din 7 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 decembrie 2019.