Recovery of advance payments for undelivered goods: appeal in cassation declared null and void for failure to articulate specific legal errors

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 27.12.2017, sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. - în insolvenţă - reprezentată prin administrator judiciar B. SPRL a chemat în judecată pe pârâta S.C. C. S.R.L., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 685.592,84 RON, reprezentând avans pentru livrări produse sau prestări servicii, la care se adaugă dobânda legală calculată până la data plăţii.

Prin sentinţa civilă nr. 838/24.05.2018, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect - pretenţii - formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. - în insolvenţă - reprezentată prin administrator judiciar B. SPRL în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L..

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta B. SPRL administrator judiciar al societăţii A. S.R.L. criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, pentru următoarele considerente:

Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal prin decizia civilă nr. 27/2019 din 28 ianuarie 2019 a respins apelul formulat de apelanta reclamantă B. SPRL administrator judiciar al societăţii A. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 838 din 24.05.2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosar nr. x/2017, în contradictoriu cu intimat pârât S.C. C. S.R.L., ca nefondat.

Împotriva deciziei nr. 27/2019 din 28 ianuarie 2019 a Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar B. SPRL a declarat recurs.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1164, art. 1170, art. 1270, art. 1272, art. 1516, art. 1530 C. civ. şi art. 299 coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a susţinut că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greşită a textelor incidente în speţă, fiind nelegală şi netemeinică.

În concret, recurenta arată că aşa cum a susţinut şi în cele două instanţe devolutive, debitorul nu a depus în termenul prevăzut de Legea nr. 85/2014 documentele financiar contabile, însă administratorul special s-a prezentat la sediul administratorului cu o parte din ele.

Administratorul judiciar a întocmit raportul privind cauzele care au dus la apariţia stării de insolvenţă şi un raport la acesta în care a fost analizată situaţia financiară a debitoarei.

În ceea ce priveşte creanţa solicitată în prezenta cauză, recurenta susţine că s-a procedat la notificarea pârâtei pentru achitarea debitului.

Recurenta face precizarea nu este în posesia documentelor care au stat la baza acordării acestor avansuri, lipsa facturilor neechivalând cu inexistenţa creanţei.

Dovada existenţei creanţei este faptul că avansurile nu au fost stornate, ulterior fiind facturate. De asemenea, relevant este şi faptul că prestatorul nu a făcut niciodată dovada îndeplinirii obligaţiilor pentru care s-au acordat avansurile.

Mai mult se arată că administratorul pârâtei este acelaşi cu cel al reclamantei.

Pentru toate aceste considerente, apreciază creanţa solicitată fiind certă, lichidă şi exigibilă, motiv pentru care solicită admiterea recursului.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în sensul că recursul este nul potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 03 iulie 2019, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, la termenul din 28 noiembrie 2019, a invocat, din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 189 alin. (2) din acelaşi cod, excepţia nulităţii recursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Trebuie subliniat însă că, pentru a conduce la casarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Din observarea criticilor formulate, se constată că recurenta-reclamantă nu a indicat în cuprinsul recursului motivele de casare potrivit dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., iar criticile nu au fost dezvoltate şi argumentate cu trimitere la textele legale care au fost aplicate greşit de către instanţa de apel.

În motivarea recursului, criticile recurentei-reclamante au constat în reproducerea în mod aproape identic a motivelor invocate prin cererea de apel.

Se constată că în dezvoltarea motivelor de recurs principala critică a recurentei vizează nemulţumirea părţii în ceea ce priveşte respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancţiunea nulităţii recursului intervine în cazul motivării necorespunzătoare cât şi atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.

În alţi termeni, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În cauză, recurenta-reclamantă nu s-a conformat, aşadar, dispoziţiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât, în declaraţia de recurs nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege, sens în care, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale precitate şi pe cale de consecinţă, să constate nulitatea recursului formulat de recurenta-reclamantă B. S.P.R.L. ADMINISTRATOR JUDICIAR AL S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 27/2019 din 28 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă B. S.P.R.L. ADMINISTRATOR JUDICIAR AL S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 27/2019 din 28 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2019.