Nullity of cassation appeal for failure to develop grounds of illegality under Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, reclamanta S.C. A. S.R.L. Girov, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.R.L. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constatate că reclamanta nu datorează suma de 11.015,42 RON, aşa cum aceasta este consemnată în factura seria x B. nr. x/28 din martie 2014, ce se referă la perioada 27.11.2013-20.02.2014 şi suma de 1.851,97 RON consemnată în factura seria x.ON nr. x/28.07.2014 pentru perioada de facturare x/2014-26.06.2014, pe care solicită ca instanţa să le anuleze împreună cu toate actele în baza cărora au fost întocmite, precum şi cele ulterioare de executare. Reclamanta cere exonerarea sa de la plata acestor sume, cât şi a majorărilor de întârziere ce sunt şi vor fi pretinse şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 522 din 04.05.2018, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2015, s-a respins excepţia netimbrării.

S-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii sub aspectul anulării facturilor.

S-a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. şi C. S.R.L.

Împotriva sentinţei civile mai sus menţionate, a formulat apel reclamanta S.C. A. S.R.L.

Curtea de Apel Bacău, secţia I Civilă prin decizia nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 a admis apelul promovat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 552/C/04.05.2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimatele-pârâte S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.R.L.; a schimbat în parte sentinţa civilă apelată; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. C. S.R.L. şi în consecinţă a respins cererea faţă de această parte; a admis acţiunea în parte; a constatat că reclamanta S.C. A. S.R.L. nu datorează pârâtei S.C. B. S.A. suma de 11.015,42 RON stabilită în factura nr. x/2014 seria x B.; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

Împotriva deciziei nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I Civilă pârâta S.C. B. S.A. a declarat recurs.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele C. proc. civ., H.G. nr. 1007/2004 şi Legea nr. 13/2007.

Recurenta-reclamantă a susţinut că instanţa de apel a admis în mod nelegal hotărârea, reţinând că pârâta S.C. B. nu a respectat procedura reglementată de Ordinul nr. 18/2005 în ceea ce priveşte neconvocarea unui reprezentant care să participe la verificarea metrologică a contorului.

Arată că reclamanta consumator nu a solicitat să participe la expertizarea contorului.

Pârâta contestă şi cele reţinute de instanţa de apel în ceea ce priveşte defecţiunea constatată la contor.

Recurenta arată că prin contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu reclamanta, aceasta s-a obligat s-a obligat să achite integral şi la termen contravaloarea energiei electrice furnizate, iar la locul de consum din localitatea Girov s-a emis factura de regularizare. Pentru verificarea metrologică s-a ridicat contorul şi s-a montat altul.

Conform raportului de verificare metrologică s-a constatat că contorul supus verificării este corespunzător, nu are semnalată nicio defecţiune, iar energia contorizată reflectă consumul real înregistrat de reclamant.

Pârâta face trimitere la contractul cadrul încheiat între părţi şi reglementările cadru în materie, în raport de care sumele contestate în fapt şi în drept de reclamantă sunt datorate de aceasta.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, anularea deciziei instanţei de apel şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei de fond.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în sensul că recursul este nul potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 03 iulie 2019, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, la termenul din 28 noiembrie 2019, a invocat, din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 189 alin. (2) din acelaşi cod, excepţia nulităţii recursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Trebuie subliniat însă că, pentru a conduce la casarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Din observarea criticilor formulate, se constată că recurenta-pârâtă nu a indicat în cuprinsul recursului motivele de casare potrivit dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., iar criticile nu au fost dezvoltate şi argumentate cu trimitere la textele legale care au fost aplicate greşit de către instanţa de apel.

În motivarea recursului, criticile recurentei-pârâte au vizat nemulţumirea părţii faţă de soluţia pronunţată, însă aspectele antamate vizează exclusiv critici de netemeinicie, fără a se arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Se constată că în dezvoltarea motivelor de recurs principala critică a recurentei-pârâte vizează nemulţumirea părţii în ceea ce priveşte admiterea acţiunii, cu trimitere la starea de fapt reţinută în cauză de către instanţa de apel.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta-pârâtă nu a formulat nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai în cazul motivării necorespunzătoare, ci şi atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurenta-pârâtă nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.

În alţi termeni, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În cauză, recurenta-pârâtă nu s-a conformat, aşadar, dispoziţiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât, în declaraţia de recurs nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege, sens în care, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale precitate şi pe cale de consecinţă, să constate nulitatea recursului formulat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A. împotriva deciziei nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A. împotriva deciziei nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2019.