Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2227/2019 AI generated

Jurisdictional conflict over labor claim by prosecutor: application of Code of Civil Procedure Article 127 vs. Labor Code Article 269(2) for venue determination

Case Number Decizia nr. 2227/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Tribunal of Prahova for a labor dispute initiated by a prosecutor against the Public Ministry and the State, rejecting the conflicting jurisdictional claims of the Prahova and Braşov Tribunals. The dispute centered on whether the specialized rule for judges acting as parties (Article 127 of the Code of Civil Procedure) or the general labor law domicile rule (Article 269(2) of the Labor Code) governed venue, specifically given the plaintiff's domicile in Braşov County while working in Covasna County. The Court held that, pursuant to Constitutional Court Decision 290/2018, the specialized procedural rule applies because the plaintiff works under a court within the jurisdiction of the Braşov Court of Appeals, thereby mandating that the case be heard by a tribunal of the same degree in the jurisdiction of an adjoining Court of Appeals; consequently, the Prahova Tribunal, located in the Ploiești Court of Appeals jurisdiction which adjoins Braşov, was determined to be the competent court under Article 135(4) of the Code of Civil Procedure.

Legislator headnote

AI generated

art. 127 C. proc. civ, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over labor claim by prosecutor: application of Code of Civil Procedure Article 127 vs. Labor Code Article 269(2) for venue determination: A evocat tribunalul dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii şi art. 127 C. proc. civ. şi a apreciat că, raportat la acestea, având în vedere că Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului se află în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Braşov,dar şi calitatea de pârât pe care o are în cauză Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi alegerea făcută chiar de reclamant, cu privire la instanţa competentă să îi soluţioneze cererea, aparţine Tribunalului Prahova competenţa soluţionării cauzei.

Keywords

AI generated
labor jurisdictional conflict negative conflict of jurisdiction Civil Procedure Code constitutional jurisdiction conflict rule domicile of a party

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/25.04.2019, reclamantul A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, a învestit Tribunalului Prahova cu un conflict de muncă, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

Prin sentinţa civilă nr. 1407/12.06.2019, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că din actele dosarului rezultă că reclamantul domiciliază în comuna Crizbav, sat Crizbav, str. x, jud. Braşov, având reşedinţa în Braşov, str. x şi îndeplineşte funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, judeţul Covasna.

Or, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile privind conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

În continuare, a evocat dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., subliniind că acestea sunt aplicabile doar în ipoteza în care magistratul îşi exercită funcţia la instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cererea respectivă.

A reţinut Tribunalul Prahova că, în condiţiile în care reclamantul îndeplineşte funcţia de procuror la un parchet care nu se află în raza teritorială de activitate a Tribunalului Braşov, unde îşi are domiciliul şi reşedinţa, în speţă devin aplicabile dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, fiind exclusă aplicarea art. 127 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă la 05.07.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 755/MAS/16.10.2019, Tribunalului Braşov, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamantul îndeplineşte funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, unitate de parchet ce este subordonată Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

A evocat tribunalul dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii şi art. 127 C. proc. civ. şi a apreciat că, raportat la acestea, având în vedere că Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului se află în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Braşov,dar şi calitatea de pârât pe care o are în cauză Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi alegerea făcută chiar de reclamant, cu privire la instanţa competentă să îi soluţioneze cererea, aparţine Tribunalului Prahova competenţa soluţionării cauzei.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamantul, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, a învestit Tribunalului Prahova cu un litigiu având ca obiect raporturile de muncă dintre acesta şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se afla instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Prin decizia nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638/23.07.2018 s-a constatat că sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum şi sintagma "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituţionale; de asemenea, s-a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

În paragraful 32 al acestei decizii, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "legiuitorul a urmărit să scoată această categorie specială de cereri, în care un judecător este parte în proces, de sub incidenţa aplicării strămutării procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cauza calităţii părţilor, eventualul disconfort al părţii judecător creat prin ieşirea acestor cauze din circumscripţia curţii de apel trebuind a fi minimalizat în considerarea principiului imparţialităţii justiţiei şi a intereselor legitime ale celeilalte părţi. Astfel, indiferent dacă competenţa de soluţionare a unor astfel de cauze revine judecătoriei, tribunalului sau chiar curţii de apel, acestea vor fi soluţionate de instanţe de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, măsura fiind mult mai energică decât în cazul strămutării, unde o eventuală admitere a cererii ar conduce la învestirea doar a unei instanţe de acelaşi grad din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, putând da naştere în aplicarea normelor legale unor situaţii neprevăzute la edictarea acestora."

Cum Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, unde reclamantul îşi desfăşoară activitatea, se află în circumscripţia Curţii de Apel Braşov, devin incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin prisma interpretării instanţei de contencios constituţional.

Potrivit acestor dispoziţii legale, reclamantul va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Având în vedere considerentele anterior expuse, notând că Tribunalul Prahova, învestit de reclamant, se află în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, învecinată cu Curtea de Apel Braşov, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea acestui tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 noiembrie 2019.