Labor dispute forum fixed: Tribunal Vâlcea competent over Tribunal Dolj via Article 127(2) neighbor-circuit election

Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019, mai mulţi reclamanţi, printre care şi A. şi B., au învestit Tribunalul Vâlcea cu un conflict de muncă, în contradictoriu cu pârâţii Ministerului Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Mehedinţi şi Tribunalul Dolj.

La termenul de judecată din data de 03.06.2019, Tribunalul Vâlcea, raportat la calitatea reclamanţilor A. şi B. (agent procedural, respectiv aprod, în cadrul Judecătoriei Filiaşi), a dispus disjungerea acţiunii pentru aceştia şi formarea unui dosar separat.

Urmare a disjungerii, cauza privind pe aceşti reclamanţi a fost înregistrată sub nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 765/03.06.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanţii, agent procedural, respectiv aprod, în cadrul Judecătoriei Filiaşi, au învestit instanţa cu un litigiu din materia dreptului muncii.

De asemenea, a reţinut că potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii şi art. 208 şi 210 din Legea nr. 62/2011, cererile având ca obiect soluţionarea unor conflicte de muncă individuale se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În continuare, a evocat dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. şi decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018 şi, subliniind că reclamanţii fac parte din categoria personalului conex, respectiv agent procedural şi aprod în cadrul Judecătoriei Filiaşi, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Craiova, a apreciat că aceştia nu se regăsesc în categoria personalului prevăzut de art. 127 C. proc. civ., astfel că instanţa competentă să judece litigiul este cea din circumscripţia curţii de apel unde îşi desfăşoară activitatea.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 27.09.2019.

Prin sentinţa nr. 2985/29.10.2019, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, a evocat dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi a subliniat că din interpretarea acestora rezultă că legiuitorul a avut în vedere o obligaţie a reclamantului, în ipoteza de la alin. (1) şi o facultate a acestuia, în ipoteza de la alin. (2): astfel, dispoziţiile art. 127, alin. (1), deşi au denumirea marginală de "competenţă facultativă", obligă reclamantul, raportat la calitatea sa de angajat/persoană care funcţionează în cadrul instanţei competente să soluţioneze cauza, să sesizeze una dintre instanţele de acelaşi grad din raza unei curţi de apel învecinate.

Or, în cauză, reclamanţii si-au îndeplinit obligaţia instituită de art. 127 C. proc. civ. şi au sesizat o instanţă învecinată cu instanţa de care aparţine structura teritorială în care îşi desfăşoară efectiv activitatea.

A apreciat Tribunalul Dolj că art. 127 alin. (1) C. proc. civ. este aplicabil în speţă, chiar dacă reclamanţii au calitatea de agent procedural, respectiv aprod la instanţa inferioară celei sesizate, "având în vedere că noţiunea de "instanţă competentă să soluţioneze cauza" a fost definită prin decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018, iar finalitatea textului este de a evita cazurile de bănuială legitimă care duceau la formularea de cereri de strămutare.

În continuare, a evocat cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin paragrafele 22, 30, 32 şi 47 ale deciziei nr. 290/2018 şi a subliniat că aceste considerente îşi găsesc aplicare şi în prezenta cauză, în care figurează ca pârâţi Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj.

Faţă de considerentele expuse, notând că reclamanţii au înţeles să învestească Tribunalul Vâlcea cu soluţionarea prezentei cauze, a reţinut că, în aplicarea dispoziţiilor legale speciale, derogatorii de la dispoziţiile comune în materie, în temeiul legal oferit de art. 127 C. proc. civ., coroborat cu considerentele deciziei nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale, dar şi în baza principiului disponibilităţii consacrat de art. 9 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Vâlcea.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamanţii, având calitatea de agent procedural, respectiv aprod la Judecătoria Filiaşi, au învestit Tribunalul Vâlcea cu un litigiu având ca obiect raporturile de muncă dintre aceştia şi Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Mehedinţi şi Tribunalul Dolj.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care îşi acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Conform art. 127 alin. (21) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz.

Totodată, potrivit alin. art. 127 alin. (3) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

În speţă, Tribunalul Dolj are calitatea de pârât, împrejurare ce atrage incidenţa dispoziţiilor alin. (2) al art. 127 C. proc. civ., astfel că nu prezintă relevanţă calitatea reclamanţilor de agent procedural, respectiv aprod la Judecătoria Filiaşi.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Reclamanţii au învestit cu soluţionarea litigiului Tribunalul Vâlcea, aflat în circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Craiova, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Dolj, instanţă competentă, potrivit legii, să soluţioneze cauza.

Aşa fiind, instanţa supremă constată că aceştia şi-au manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 noiembrie 2019.