Jurisdiction for salary claims against a court entity as defendant under Civil Procedure Code Article 127

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 14 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, sub număr de dosar x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii - Ministerului Justiţiei, Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Gorj, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1. Obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei, Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 09.04.2015 şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006), drepturi recunoscute şi în favoarea judecătorilor potrivit sentinţelor judecătoreşti pronunţate în acest sens;

2. Obligarea pârâţilor Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova la plata diferenţelor salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare începând cu 09.04.2015 şi în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective şi

3. Obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Craiova la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăţi.

Prin sentinţa civilă nr. 757 din 3 iunie 2019, pronunţată de către Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vâlcea a reţinut, în esenţă, că, reclamanta nu mai avea calitatea de judecător la momentul formulării acţiunii, fiind pensionată potrivit decretului nr. 795/03.09.2018 de eliberare din funcţie, astfel că nu face parte din categoria personalului prevăzut de art. 127 C. proc. civ.

S-a reţinut că litigiul de faţă este unul asimilat litigiilor de muncă, fiind supus dispoziţiilor Codului muncii şi altor acte normative aplicabile în materie, astfel că instanţa competentă să judece cauza este tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamanta.

Cum reclamanta are domiciliul în Târgu Jiu, reţinându-se, totodată, că nu sunt incidente art. 127 C. proc. civ., s-a apreciat că Tribunalului Gorj este instanţa competentă în soluţionarea litigiului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 15 iulie 2019, fixându-se prim termen de judecată la 27 septembrie 2019, când instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj.

Tribunalul Gorj a reţinut, în esenţă, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., arătând că la data introducerii acţiunii, decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018 fusese publicată în Monitorul Oficial şi, prin urmare, aceasta era obligatorie raportat la prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, conform cărora:

"Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie".

S-a arătat că regulile de competenţă instituite prin dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. vizează inclusiv situaţia în care calitatea de pârât într-o cauză o are instanţa de judecată.

Cum în speţă, Tribunalul Gorj are calitatea de pârât, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei iniţial învestite de către reclamantă, respectiv Tribunalului Vâlcea.

Aşa fiind, prin sentinţa nr. 659/2019 din 27 septembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Vâlcea competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea ce formează obiectul acţiunii dedusă judecăţii, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii - Ministerului Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, şi Tribunalul Gorj, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei, Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 09.04.2015 şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006), drepturi recunoscute şi în favoarea judecătorilor potrivit sentinţelor judecătoreşti pronunţate în acest sens; obligarea pârâţilor Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova la plata diferenţelor salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare începând cu 09.04.2015 şi în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective şi obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Craiova la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăţi.

Reclamanta a arătat că, în întregul interval, a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Gorj, fiind pensionată începând cu data de 15.09.2018.

Aşadar, obiectul prezentei cauze îl reprezintă acordarea unor drepturi salariale cuvenite personalului din justiţie, decurgând din raporturile de muncă dintre părţi, astfel încât se constată că instanţa de judecată a fost învestită în cauză cu un conflict individual de muncă.

Conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea a fost generat de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ.

Potrivit art. 127 C. proc. civ.:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

Astfel, dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competenţă, care se referă la o categorie specială de cereri, normă ce se aplică în situaţia în care una dintre părţi, fie reclamant, fie pârât, este judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă să judece cauza sau procuror, pe lângă aceeaşi instanţă.

Prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 23 iulie 2018, s-a reţinut că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor. De asemenea, s-a statuat că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Prin urmare, interpretarea dată de Curtea Constituţională asupra modului în care pot fi interpretate sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" şi noţiunea de "judecător" din cuprinsul prevederilor art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. se impun cu caracter obligatoriu şi în speţa de faţă.

Conform celor statuate de Curtea Constituţională, având în vedere faptul ca Tribunalul Gorj - instanţa căreia i-ar reveni în mod obişnuit competenţa de soluţionare a cauzei, are calitatea de pârât în cauza dedusă judecăţii de reclamantă, rezultă că reclamanta poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Or, reclamanta a sesizat Tribunalul Vâlcea cu respectarea competenţei facultative reglementate de art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data înregistrării acţiunii, astfel că, văzând dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2019.