Pension recalculation revision rejected for lack of triple identity in cited precedent.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the application for revision filed against a final appellate decision, thereby upholding that decision. The applicant had sought annulment of the Court of Appeal's ruling that rejected his pension recalculation claim involving “acord global” (global wage) amounts, arguing that the ruling contradicted another decision in a similar case involving a colleague. The court held that the revision ground under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code — concerning conflicting final judgments that violate res judicata — was not met, because the cited judgments concerned similar, not identical, cases with different parties, thus lacking the required triple identity of parties, object, and cause. It emphasized that revision is an exceptional remedy of strict interpretation and cannot be used as a disguised appeal to remedy divergent judicial practice, relying on the principle of res judicata and the European Court of Human Rights jurisprudence (e.g., *Stanca Popescu v. Romania*).
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 509 pct. 1 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 9 alin. (2) C. proc. civ, art. 22 alin. (4) C. proc. civ, art. 509 C. proc. civ; Pension recalculation revision rejected for lack of triple identity in cited precedent: The applicant had sought annulment of the Court of Appeal's ruling that rejected his pension recalculation claim involving “acord global” (global wage) amounts, arguing that the ruling contradicted another decision in a similar case involving a colleague. The court held that the revision ground under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code — concerning conflicting final judgments that violate res judicata — was not met, because the cited judgments concerned similar, not identical, cases with different parties, thus lacking the required triple identity of parties, object, and cause. It emphasized that revision is an exceptional remedy of strict interpretation and cannot be used as a disguised appeal to remedy divergent judicial practice, relying on the principle of res judicata and the European Court of Human Rights jurisprudence (e.g., *Stanca Popescu v. Romania*).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe court applied this provision to reject the request for revision as unfounded, finding that the conditions for the existence of contradictory final judgments were not met.
Full text
Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2019
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 15 iunie 2019 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub număr de dosar x/2019, A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Galaţi, cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 279 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2018.
În motivarea cererii de revizuire se arată că instanţa de apel în mod eronat şi-a motivat respingerea apelului pe motiv că nu sunt îndeplinite condiţiile deciziei nr. 19/2011, şi anume că, din adeverinţă nu rezultă că sumele acordate cu titlu de acord global au fost incluse în salariul brut, deşi în adeverinţă se specifică clar salariul de încadrare, salariul brut şi contribuţia la pensia suplimentară.
De menţionat că acelaşi complet, pe aceeaşi cauză, numai că diferă partea, a admis cererea colegei sale şi a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile menţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că reclamanta are dreptul la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor obţinute în acord global, aşa cum reiese din cele două adeverinţe.
În acest sens a invocat decizia civilă nr. 745/2018 pronunţată de Curte de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2017, pe care a anexat-o cererii de revizuire
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
La 22 august 2019 revizuentul a depus la dosar precizări, iar în cadrul acestora a făcut referire la art. 509 pct. 1 C. proc. civ.
La termenul din 5 septembrie 2019, revizuentul a depus o adeverinţă din partea angajatorului B. S.A. care defalcă veniturile realizate de acesta. Potrivit acestui înscris cererea de revizuire s-ar fi putut încadra la art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
La termenul de judecată din 17 septembrie 2019, faţă de prevederile art. 9 alin. (2) C. proc. civ. raportat la dispoziţiile art. 22 alin. (4) C. proc. civ., instanţa, pe baza principiului disponibilităţii a constatat, potrivit celor puse în discuţie, că obiectul revizuirii formulate de către revizuentul A. vizează existenţa unor hotărâri potrivnice, acesta precizând faptul că îşi întemeiază cererea de revizuire pe pct. 8 al art. 509 C. proc. civ.
Aşa fiind, prin decizia civilă nr. 447/2019 din 17 septembrie 2019, având în vedere dispoziţiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 279/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub acelaşi număr de dosar, x/2019
Înalta Curte, examinând decizia civilă nr. 279/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, din perspectiva condiţiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., constată că nu sunt întrunite cerinţele textului legal menţionat, motiv pentru care, cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată pentru considerentele care succed:
Revizuentul A. a solicitat instanţei anularea deciziei civile nr. 279/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., normă care deschide părţilor calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Revizuentul a arătat că acelaşi complet, pe aceeaşi cauză, numai că diferă partea, a admis cererea colegei sale şi a constatat că reclamanta are dreptul la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor obţinute în acord global, aşa cum reiese din cele două adeverinţe emise de angajatorul B. S.A..
S-a susţinut că decizia a cărei anulare se cere în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este în contradicţie cu decizia civilă nr. 745/2018 pronunţată de Curte de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2017, iar la termenul din 17 septembrie 2019 instanţa iniţial învestită cu soluţionarea cererii de revizuire a luat act că revizuentul A. a precizat contrarietatea faţă de hotărâri date altor colegi ai acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:
"Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.
Astfel, este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sunt contradictorii; hotărârile să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părţi, obiect şi cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces (dosar), ci în procese diferite şi, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de cea dintâi instanţă.
Or, câtă vreme în motivele de revizuire susţinute de revizuent, se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive ale aceleiaşi instanţe (Curtea de Apel Galaţi), pronunţate în cauze similare (iar nu identice), în privinţa altor părţi care sunt în aceeaşi situaţie ca şi revizuentul, acesta din urmă nu poate obţine anularea deciziei civile nr. 279/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, întrucât practica neunitară a unei instanţe nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pentru situaţia descrisă nu este întrunită cerinţa ca hotărârile să fi fost pronunţate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, faţă de cel anterior şi a cărui autoritate de lucru judecat să o încalce.
Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.
Pe de altă parte, instituirea normei de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. răspunde acestui imperativ al respectării puterii de lucru judecat, dar şi celui al asigurării securităţii raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-un apel deghizat, de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni", constantă a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, afirmată (de ex.) în Cauza Stanca Popescu c. României din 7 iulie 2009.
Aşa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârile asupra cărora poartă cererea de revizuire pendinte nu se înscriu în ipoteza legală reglementată de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 279/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 279/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2019.