Jurisdictional conflict over salary reclassification by court secretaries under Article 127 of the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 22.01.2019 sub număruld de dosar nr. x/2019, reclamantele A., grefier şef în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia şi B., au chemat în judecată pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: reîncadrarea şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială (VRS) în cuantum de 440,16 Iei începând cu 9.04.20J5, respectiv de 484,18 Iei (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 1.12.2015 şi obligarea pârâţilor Ia plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care suntem îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de infaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 1594 din 13 iunie 2019, Tribunalul Dolj a admis excepţia de necompetenţă teritorială în soluţionarea acţiunii formulată de reclamantele A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj a reţinut că reclamantele au calitatea de grefieri ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, fiind angajate ale Curţii de Apel Craiova, sens în care sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. 3 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub acelaşi număr de dosar nr. x/2019.

În şedinţa publică din 4 octombrie 2019, Tribunalul Vâlcea, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a constatat că este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În speţă, reclamantele au domiciliul în Filiaşi, Jud. Dolj (A.) şi în Craiova, Jud. Dolj (B.).

Pârâţii din prezenta cauză sunt- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

Se observă că, nici unul dintre pârâţi nu au calitatea de instanţă de judecată, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (2^1) C. proc. civ. ca atare, instanţa competenţă teritorial este Tribunalul Dolj, în raport de dispoziţiile art. 107. C. proc. civ.

Faţă de considerentele expuse, Tribunalul Vâlcea a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Vâlcea, invocată din oficiu, a constatat existenţa conflictului de competenţă negativ între Tribunalul Dolj şi Tribunalul Vâlcea, a suspenda cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe -Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Dolj s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Potrivit art. 127 (1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Raportat la datele speţei în situaţia în care grefierul are calitatea de reclamant, acesta nu poate sesiza instanţa competentă, dacă este aceea la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, ci are alegerea între mai multe alte instanţe dintre cele indicate de legiuitor.

Dispoziţiile art. 127, alin. (1) C. proc. civ., deşi au denumirea marginală de "competenţă facultativă", obligă reclamantul, în raport de calitatea sa de angajat care funcţionează în cadrul instanţei competente să soluţioneze cauza, să sesizeze una din instanţele de acelaşi grad din raza unei curţi de apel învecinate.

Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamantele au calitatea de grefieri ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia.

Noţiunea de "instanţă competentă să soluţioneze cauza" se referă la toate ciclurile procesuale ale judecăţii, Curtea de Apel Craiova fiind instanţa de apel în speţa de faţă, (fiind chiar angajatorul reclamantelor).

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparţialitatea instanţei. Prin acest text legal sunt nominalizaţi, fără nicio distincţie, subiecţii pe care legiuitorul a înţeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenţi judiciari sau grefieri, indiferent de tipul instanţelor la care aceştia funcţionează, instanţe judecătoreşti ori parchete, instanţe/parchete civile ori militare.

Cum dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum, în cauză, este îndeplinită condiţia premisă, aceea ca grefierul să funcţioneze la instanţa competentă să soluţioneze cauza, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competenţă în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, învecinată Curţii de Apel Craiova, unde reclamanta îşi desfăşoară activitatea în calitate de grefier.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2019.