Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2159/2019 AI generated

Claimant's appeal held perempted for six-month inactivity following suspension; damages claim time-barred as prior rulings stand.

Case Number Decizia nr. 2159/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome struck_off
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Second Civil Section) declared the claimant's appeal (recurs) against the Court of Appeal's decision no. 128/A of 23 January 2018, which had upheld the trial court's dismissal of the action as time-barred, to be perempted (lapsed) and ordered the claimant to pay court costs to four respondents (totaling 8,300 RON); consequently, the prior decisions rejecting the claim remain in force. The underlying dispute involved a corporate claimant seeking joint and several damages of approximately 718,458 RON plus penalties and interest from multiple individual defendants for allegedly unjustified purchases of bearings, with the claimant contesting the application of the statute of limitations under Decree no. 167/1958 (Art. 16 on interruption) and challenging the appellate court's fee award under Art. 451(2) of the Lawyers' Statute. The decisive legal basis was Art. 416 of the Civil Procedure Code, which provides that any procedural request lapses by operation of law if left inactive for six months due to party fault; here, proceedings had been suspended on 14 February 2019 due to a party's death (Art. 411(1)(1)), and no act had occurred for over six months, with no applicable suspension or interruption cause under Arts. 417-418, so the appeal was perempted pursuant to Arts. 496(1) and 420.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc. civ, art. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ; Claimant's appeal held perempted for six-month inactivity following suspension; damages claim time-barred as prior rulings stand: 128/A of 23 January 2018, which had upheld the trial court's dismissal of the action as time-barred, to be perempted (lapsed) and ordered the claimant to pay court costs to four respondents (totaling 8,300 RON); consequently, the prior decisions rejecting the claim remain in force. The underlying dispute involved a corporate claimant seeking joint and several damages of approximately 718,458 RON plus penalties and interest from multiple individual defendants for allegedly unjustified purchases of bearings, with the claimant contesting the application of the statute of limitations under Decree no. 167/1958 (Art. 16 on interruption) and challenging the appellate court's fee award under Art. 451(2) of the Lawyers' Statute. The decisive legal basis was Art. 416 of the Civil Procedure Code, which provides that any procedural request lapses by operation of law if left inactive for six months due to party fault; here, proceedings had been suspended on 14 February 2019 due to a party's death (Art. 411(1)(1)), and no act had occurred for over six months, with no applicable suspension or interruption cause under Arts. 417-418, so the appeal was perempted pursuant to Arts. 496(1) and 420.

Keywords

AI generated
statute of limitations lapse due to peremption actions for damages standing to appeal procedural inactivity Civil Procedure Code

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 496 alin. (1) raportat la art. 416 coroborat cu art. 420 C. proc. civ.

Legal basis for finding the appeal (recurs) perimated for lack of prosecution by the parties.

Art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

Legal basis for ordering the appellant to pay the respondents' litigation costs in the appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27.09.2014 (data poştei) pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a Civilă, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. solicitând să fie obligaţi aceştia la plata în solidar a sumei de 7.184.582.951 ROL (718.458,2 RON) actualizată cu indicele de inflaţie reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei aferent achiziţionării nejustificate de rulmenţi de la K., a majorărilor şi penalităţilor de întârziere şi a dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea pronunţată la data de 24.04.2015 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a dispus înaintarea cauzei secţiei a VI-a Civilă a aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 05.05.2015, sub nr. x/2014*.

Prin sentinţa civilă nr. 1425 din 24.04.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, instanţa a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins acţiunea ca fiind prescrisă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta S.C. A. S.A., solicitând anularea hotărârii pronunţate şi trimiterea cauzei primei instanţe pentru judecata fondului.

Prin decizia civilă nr. 128/A din 23 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins ca nefondat apelul reclamantei şi a obligat-o să plătească intimatei D. suma de 300 RON cheltuieli de judecată şi intimatului E. suma de 5000 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 128/A din 23 ianuarie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamanta S.C. A. S.A. a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a susţinut, în esenţă, nelegalitatea hotărârii, decurgând din aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 16 din Decretul nr. 167/1958 în ceea ce priveşte întreruperea cursului prescripţiei, precum şi nelegalitatea hotărârii decurgând din aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 451 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat.

Recurenta-reclamantă a solicitat, în esenţă, admiterea recursului şi casarea deciziei recurate, reducerea cheltuielilor de judecată din apel, respingerea excepţiei prescripţiei privind dreptul material la acţiune şi trimiterea cauzei Tribunalului Bucuresti-sectia a VI a Civilă, în vederea continuării judecaţii pe fond.

La 19 aprilie 2018, intimatul-pârât J. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată; la 20 aprilie 2018, intimatul-pârât B. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului în raport de valoarea litigiului, iar pe fond a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată anexate (2.000 RON-dosar recurs); la 20 aprilie 2018, intimata-pârâtă G. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefundat; la 19 aprilie 2018, intimatul-pârât I. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs în raport de art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. coroborat cu alin. (3) al art. 486, iar pe fond a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca neîntemeiat; la 20 aprilie 2018, intimatul-pârât E. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în recurs; la 23 aprilie 2018, intimata-pârâtă D. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată; la 20 aprilie 2018, intimata-pârâtă F. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Înalta Curte a procedat la efectuarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 20 septembrie 2018 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La 2, 4 şi 9 octombrie 2018, intimaţii-pârâţi J., F., D. şi E. au depus fiecare câte un punct de vedere la raport prin care au arătat că recursul este inadmisibil; iar la 12.10.2018, recurenta-reclamantă a depus punct de vedere la raport prin care a susţinut, în esenţă, că valoarea litigiului depăşeşte 1.000.000 RON.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-civilă a admis, în principiu, recursul şi a acordat termen la data de 14 februarie 2019, pentru soluţionarea recursului.

Prin încheierea din 14 februarie 2019, faţă de împrejurarea că intimatul I. a decedat, astfel cum rezultă din copia certificatului de deces seria x din data de 28 iunie 2018, depus la dosarul cauzei şi, avându-se în vedere prevederile art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., potrivit cărora "Judecarea cauzelor se suspendă de drept prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora", Înalta Curte, secţia a II-a civilă a suspendat judecata recursului.

Părţile au fost citate pentru termenul de judecată din 21 noiembrie 2019 pentru a se pune în discuţie cererea de constatare a perimării recursului.

Înalta Curte, luând în analiză perimarea cererii de recurs, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a constata perimat recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Conform dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ. "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Potrivit textului de lege evocat, termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă, iar pentru a interveni perimarea în materie civilă, cauza, indiferent de faza procesuală în care se află,trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părţii.

Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor în termenul prevăzut de lege.

În speţă, se constată că judecata pricinii a fost suspendată la data de 14 februarie 2019, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că, în speţă, condiţiile perimării, aşa cum se desprind din dispoziţiile art. 416 C. proc. civ. sunt îndeplinite în pricina de faţă, având în vedere că de la data suspendării judecării recursului - 14 februarie 2019 - nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi că a trecut un termen mai mare de şase luni, încheierea din 14 februarie 2019 fiind ultimul act de procedură îndeplinit în cauză.

În speţă, nu este incidentă o cauză neimputabilă păţilor sau necesitatea îndeplinirii din oficiu a unui act de procedură, care să conducă la întreruperea termenului de perimare.

Prin urmare, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de şase luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau întrerupere în condiţiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 416 coroborat cu art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 128/A din 23 ianuarie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. urmează a fi obligată reclamanta S.C. A. S.A. la plata următoarelor sume, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către următorii intimaţi-pârâţi: 1.000 RON către intimatul-pârât B.; 5.000 RON către intimatul-pârât E.; 300 RON către intimata-pârâtă D.; 2.000 RON către intimatul-pârât J..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 128/A din 23 ianuarie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Obligă pe recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. la plata următoarelor sume, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către următorii intimaţi-pârâţi: 1.000 RON către intimatul-pârât B.; 5.000 RON către intimatul-pârât E.; 300 RON către intimata-pârâtă D.; 2.000 RON către intimatul-pârât J..

Cu recurs în 5 zile de la pronunţare, care se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2019.