Shareholder wins appeal; administrators ordered to issue share register extract under Companies Law Article 178.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Second Civil Section) rejected as unfounded the defendants' appeal against the Court of Appeal decision, thereby upholding the lower courts' rulings in favor of the shareholder and intervening party. The final operative outcome is that the defendants remain obligated to issue the shareholder an extract from the company's shareholders' register showing his share situation, as ordered by the trial court and affirmed on appeal. The dispute arose from a shareholder action (initially an urgent interim application, later converted to an ordinary claim) seeking access to general shareholders' meetings and an extract from the shareholder register; the shareholder had renounced the access claim, leaving only the extract claim and a subsidiary request (suspension of meeting convocations), which was dismissed. The decisive legal basis rests on Article 178(1) of Company Law No. 31/1990, which obliges administrators to provide shareholders and other applicants with information on the shareholder structure and to issue certificates of such data upon request, a duty also reflected in the company's articles of association. The court also held that the appeal court correctly declined to rule on exceptions (lack of interest and active procedural standing) that had become moot after the shareholder renounced the principal claim, respecting the principle of party disposition, and that the procedural error alleged did not amount to a violation under the relevant procedural rules.
Legislator headnote
AI generatedart. 1001 C. proc. civ, art. 406 C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 63 din Legea nr. 31/1990, art. 65 C. proc. civ, art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013; Shareholder wins appeal; administrators ordered to issue share register extract under Companies Law Article 178: Recurenţii-pârâţi invocă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. susţinând că instanţa de apel a apreciat greşit că Tribunalul Bucureşti nu a pus în discuţie şi nici nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active formulate prin întâmpinarea depusă la termenul din data de 05.05.2016 pe motivul că reclamantul şi-a schimbat cererea din ordonanţă presedinţială în cerere de drept comun şi a renunţat la primul capăt de cerere, deşi în opinia acestora excepţiile invocate erau susţinute asupra întregii cereri de chemare în judecată, fiind reiterate odată cu formularea apelului, însă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra lor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 19 aprilie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Societatea, "B." S.A. BUCUREŞTI şi C., solicitând instanţei, pe calea ordonanţei preşedinţiale, obligarea pârâţilor să-i permite participarea la Adunarea Extraordinară convocată pentru data de 29.04.2016, şi să-i elibereze un extras din registrul acţionarilor din care să rezulte situaţia acţiunilor sale înregistrate în Registrul Acţionarilor în vederea participării la Adunarea Extraordinară convocată pentru data de 29.04.2016.
La data de 05.05.2016, reclamantul A. a depus cerere precizatoare, prin care a arătat că solicită: obligarea pârâţilor să-i permită accesul la adunările generale ordinare şi/sau extraordinare până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. x/2014, în prezent aflat pe rolul Curţii de Apel, secţia a V-a civilă; obligarea pârâţilor să-i elibereze un extras din registrul acţionarilor din care să rezulte situaţia acţiunilor înregistrate în Registrul Acţionarilor, în vederea participării la adunările ordinare şi/sau extraordinare; în subsidiar, suspendarea convocării tuturor adunărilor ordinare şi/sau extraordinare până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2014, în prezent aflat pe rolul Curţii de Apel, secţia a V-a civilă; cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâţii Societatea, "B." S.A. Bucureşti şi C. au formulat întâmpinare, la data de 05.05.2016, prin care au invocat: excepţia lipsei de obiect cererii de ordonanţă preşedinţială; excepţia lipsei de interes a reclamantului A. în formularea acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A., iar, pe fond, au solicitat respingerea acţiunii.
Prin cererea depusă la dosar la data de 16 mai 2016, reclamantul A. a arătat că înţelege să transforme prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială într-o cerere de drept comun, prin care solicită: obligarea pârâţilor să-i permită accesul la adunările generale ordinare şi/sau extraordinare până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. x/2014, în prezent aflat pe rolul Curţii de Apel, secţia a V-a civilă; obligarea pârâţilor să-i elibereze un extras din registrul acţionarilor din care să rezulte situaţia acţiunilor sale înregistrate în Registrul acţionarilor în vederea participării la adunările ordinare şi/sau extraordinare; în subsidiar, suspendarea convocării tuturor adunărilor ordinare si/sau extraordinare până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2014, în prezent aflat pe rolul Curţii de Apel, secţia a V-a civilă; cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea formulată la 16.05.2016, pârâţii Societatea B. S.A. Bucureşti şi C. au invocat excepţia inadmisibilităţii ordonanţei preşedinţiale.
La data de 17.05.2016, D. a depus cerere de intervenţie accesorie arătând că înţelege să susţină poziţia procesuală a reclamantului A., solicitând admiterea cererii de chemare în judecată.
Pârâţii Societatea B. S.A. Bucureşti şi C. au depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată transformată în temeiul art. 1001 C. proc. civ. din ordonanţă preşedinţială, într-o cerere de drept comun, prin care au invocat: excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti; excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată; excepţia de litispendenţă, având în vedere că între părţi există dosarul nr. x/2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, dosar aflat în procedura de regularizare şi care are acelaşi obiect ca şi prezentul dosar, în principal: obligarea pârâţilor de a-i permite accesul la adunările generale, aceleaşi părţi (cu aceeaşi calitate) şi aceeaşi cauză şi, excepţia conexităţii solicitând admiterea acesteia si trimiterea prezentului dosar la dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti. Pe fond, au solicitat respingerea acţiunii.
La data de 09 iunie 2016, pârâţii Societatea B. S.A. Bucureşti şi C. au formulat cerere reconvenţională, prin care au solicitat instanţei să constate că reclamantul A. nu este acţionarul societăţii în prezent şi nu mai are dreptul de proprietate asupra acţiunilor tranzacţionate prin contractul de cesiune de acţiuni nr. 6/28.09.2009.
Reclamantul A. a formulat precizări, răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională prin care a arătat următoarele: în temeiul dispoziţiilor art. 406 C. proc. civ., înţelege să renunţe la primul capăt de cerere privind: obligarea pârâţilor de a-i permite accesul la şedinţele adunărilor generale şi/sau ordinare, având în vedere obiectul dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, astfel obiectul acţiunii de faţă rămâne: obligarea pârâţilor să-i elibereze un extras din registrul acţionarilor din care să rezulte situaţia acţiunilor sale înregistrate în Registrul acţionarilor în vederea participării la adunările ordinare şi/sau extraordinare; în subsidiar, suspendarea convocării tuturor adunărilor ordinare şi/sau extraordinare până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2014, în prezent aflat pe rolul Curţii de Apel, secţia a V-a civilă; cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la cererea reconvenţională, a invocat următoarele aspecte: lipsa timbrajului şi excepţia de inadmisibilitate a cererii reconvenţionale.
La termenul de judecată din data de 30.06.2016, pârâta-reclamantă a precizat că cererea reconvenţională are ca obiect constatarea inexistenţei dreptului de proprietate al reclamantului asupra acţiunilor tranzacţionate prin contractul de cesiune.
Prin încheierea de şedinţă din data de 08.09.2016 instanţa a respins excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, având în vedere prevederile art. 95 pct. 1 C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 63 din Legea nr. 31/1990, acţiunea reclamantului fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 31/1990.
Prin aceeaşi încheiere de şedinţă a fost respinsă excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată întrucât aceasta a fost motivată în fapt şi în drept, pârâta reclamantă nefiind vătămată în dreptul său de a formula apărări cu privire la solicitările reclamantului.
La acelaşi termen de judecată, având în vedere prevederile art. 61 alin. (3) şi art. 65 C. proc. civ., instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul D..
Instanţa, în temeiul art. 406 C. proc. civ. a luat act de renunţarea reclamantului la judecata primului capăt de cerere. Faţă de această împrejurare, s-a luat act că pârâţii nu mai susţin excepţia de litispendenţă şi excepţia de conexitate în raport de cauza înregistrată pe rolul instanţei sub nr. x/2016.
La ultimul termen de judecată, având în vedere dispoziţiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, precum şi dispoziţiile art. 197 C. proc. civ., instanţa a admis excepţia de netimbrare a cererii reconvenţionale.
Prin sentinţa civilă nr. 6051, pronunţată la data de 06 octombrie 2016, în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a anulat cererea reconvenţională, ca netimbrată; a admis în parte acţiunea modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. S.A. Bucureşti şi C., şi cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul D.; au fost obligaţi pârâţii să elibereze reclamantului un extras din Registrul acţionarilor societăţii B. S.A. din care să rezulte situaţia acţiunilor reclamantului; a respins capătul de cerere subsidiar, ca neîntemeiat, şi a obligat pârâţii să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 20 RON, reprezentând taxa de timbru.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel pârâţii Societatea B. S.A. Bucureşti şi C., la data de 19 iunie 2016 (data menţionată pe plicul de expediere), motivele de apel fiind depuse, de asemenea, în termen, la aceeaşi dată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 1744, pronunţată la data de 31 octombrie 2017, în dosarul nr. x/2016, a respins apelul formulat de apelanţii- pârâţi Societatea B. S.A. Bucureşti şi C., împotriva sentinţei civile nr. 6051/06.10.2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimatul- reclamant A. şi cu intimatul- intervenient D., ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs Societatea B. S.A. Bucureşti şi C..
Primul motiv de recurs (art. 488 pct. 8) se referă la faptul ca instanţa de apel a apreciat că, în mod corect, Tribunalul Bucureşti nu a pus în discuţie şi nici nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei de interes a reclamantului A. şi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A. formulate prin întâmpinarea depusă la termenul din data de 05.05.2016 deoarece reclamantul şi-a schimbat cererea din ordonanţa presedinţială în cerere de drept comun şi a renunţat la primul capăt de cerere.
Arată recurenţii că excepţiile invocate erau susţinute asupra întregii cereri de chemare în judecată iar nu numai asupra unui singur capăt de cerere şi astfel ele trebuiau puse în discuţie în contradictoriu de către instanţa în faţa căreia au fost ridicate. Mai mult, cele două excepţii au fost invocate ca excepţii de procedură şi odată cu formularea apelului, însă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra lor.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs (art. 488 pct. 6 şi 8.), recurenţii- pârâţi au susţinut reţinerea eronată a instanţei din pagina 10 a hotărârii, paragraful nr. 6 în ceea ce priveşte obligaţia lor de a elibera un extras din Registrul acţionarilor din care să rezulte situaţia acţiunilor reclamantului, în temeiul art. 178 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, art. 97, 98 şi 177 din Legea nr. 31/1990, precum şi art. 12 din Contractul de societate.
În primul rând, arată aceştia, niciunul dintre articolele enumerate de către instanţa de apel nu prevede obligaţia de a elibera extras din Registru acţionarilor, ci doar obligaţia de a pune la dispoziţie informaţii privind structura acţionariatului, iar în legătură cu interesul legitim pe care trebuie sa-l justifice alţi solicitanţi, deşi această cerinţă nu este prevăzută de lege, recurenţii consideră că se impune cu necesitate, întrucât registrul acţionarilor nu este un document public.
Faptul că instanţa de apel nu consideră mulţumitor extrasul comunicat reclamantului şi depus la dosarul cauzei odată cu motivele de apel, nu este un atribut al acesteia, deoarece, aceasta nu este învestită cu o cerere în care să se solicite cele susţinute de aceasta în pagina nr. 11 paragraful nr. 2. Prin extrasul eliberat reclamantului, au arătat că acţiunile deţinute de acesta au fost cesionate la data de 28.09.2009 şi că nu-i mai aparţin, ceea ce este corect şi legal, răspunzând astfel acestuia cererii de chemare în judecată, sens în care, în continuare, recurenţii- pârâţi au relevat scurt istoric al acţiunilor reclamantului.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost redactat şi comunicat părţilor.
Analizând recursul din perspectiva criticilor formulate, Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenţii-pârâţi invocă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. susţinând că instanţa de apel a apreciat greşit că Tribunalul Bucureşti nu a pus în discuţie şi nici nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active formulate prin întâmpinarea depusă la termenul din data de 05.05.2016 pe motivul că reclamantul şi-a schimbat cererea din ordonanţă presedinţială în cerere de drept comun şi a renunţat la primul capăt de cerere, deşi în opinia acestora excepţiile invocate erau susţinute asupra întregii cereri de chemare în judecată, fiind reiterate odată cu formularea apelului, însă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra lor.
Înalta Curte reţine că motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.
Din această perspectivă se observă că recurenţii nu au indicat normele de drept material considerate aplicate greşit de către instanţa de apel, motiv pentru care, raportat la conţinutul criticilor, Înalta Curte apreciază că acestea vizează încălcarea unor norme procedurale, motiv de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. ce se poate invoca atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Analizând considerentele deciziei instanţei de apel sub aspectul acestui motiv de recurs, Înalta Curte reţine că, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de apel, în urma modificării acţiunii de către reclamant şi renunţării la capătul de cerere privind obligarea pârâţilor să-i permită accesul la adunările generale ordinare şi/sau extraordinare până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. x/2014, a dispărut situaţia de fapt avută în vedere de pârâta B. S.A. la invocarea celor două excepţii, astfel că atât punerea în discuţie a celor două excepţii de către Tribunal şi cu atât mai mult pronunţarea asupra acestora era lipsit de interes.
În consecinţă, modul în care instanţa de apel a motivat caracterul nefondat al criticilor privind nesoluţionarea celor două excepţii, este în concordanţă cu respectarea principiului disponibilităţii manifestat de reclamant prin renunţarea la capătul de cerere în raport de care fuseseră invocate excepţiile.
Întrucât instanţa era obligată să acorde prioritate principiului disponibilităţii se reţin ca nefondate criticile privind nepronunţarea pe excepţiile menţionate având în vedere că instanţa a motivat aceste aspecte.
Din perspectiva art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurenţii-pârâţi au susţinut reţinerea eronată a instanţei în ceea ce priveşte obligaţia lor de a elibera un extras din Registrul acţionarilor din care să rezulte situaţia acţiunilor reclamantului, în temeiul art. 178 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, art. 97, 98 şi 177 din Legea nr. 31/1990, precum şi art. 12 din Contractul de societate, invocând că niciunul dintre articolele enumerate de către instanţa de apel nu prevede obligaţia de a elibera extras din Registru acţionarilor, ci doar obligaţia de a pune la dispoziţie informaţii privind structura acţionariatului.
Critica nu este fondată.
Conform art. 178 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 administratorii, respectiv membrii directoratului, sau, după caz, entităţile care ţin evidenţa acţionariatului conform prevederilor legale au obligaţia să pună la dispoziţia acţionarilor şi a oricăror alţi solicitanţi informaţii privind structura acţionariatului respectivei societăţi şi să le elibereze, la cerere, pe cheltuiala lor, certificate privind aceste date.
Astfel, textul de lege este mai mult decât clar în privinţa drepturilor acţionarilor de a li se elibera informaţii despre structura acţionariatului, această chestiune fiind reglementată şi prin dispoziţiile art. 12 din contractul de societate al S.C. B. S.A..
Contrar susţinerilor recurenţilor instanţa de judecată are atributul de a dispune obligarea părţilor la respectarea întocmai a dispoziţiilor legale, în speţă obligarea pârâţilor de a furniza informaţii privind structura acţionariatului în situaţia în care este dovedit un interes legitim, ceea ce în cauză instanţa a verificat, astfel că nici această critică nu este fondată.
Faţă de considerentele reţinute, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâţii S.C. B. S.A. şi C. împotriva deciziei civile nr. 1744 din 31 octombrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii S.C. B. S.A. şi C. împotriva deciziei civile nr. 1744 din 31 octombrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2019.