Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 209/2019 AI generated

Jurisdiction for cassation appeal in monetary cases up to 200,000 RON following removal of value threshold by constitutional ruling.

Case Number Decizia nr. 209/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice declared itself materially incompetent and declined jurisdiction in favor of the Târgu Mureş Court of Appeal, ordering that the appeals be referred to the latter for substantive review; the case involved consumer claims against a bank seeking the nullity of abusive clauses in a Swiss Franc-denominated credit contract and addenda, with the initial instance partially granting nullity and the appellate instance partially reversing that decision on specific clauses such as interest margins and early repayment fees; the decisive legal basis was the interplay between Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, the transitional provisions of Law No. 2/2013, and the Constitutional Court’s Decision No. 369/2017, which restored the right to appeal in cases up to RON 1,000,000, combined with the High Court’s Decision No. 18/2018 establishing that Courts of Appeal have exclusive competence for appeals against tribunal decisions in monetary cases up to RON 200,000.

Legislator headnote

AI generated

art. 442 C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ; Jurisdiction for cassation appeal in monetary cases up to 200,000 RON following removal of value threshold by constitutional ruling: - art. 11.2 din contractul de credit din 07.12.2007, numai în partea referitoare la modificarea clauzelor contractului în baza acordului părţilor, urmând a fi consemnate în act adiţional.

Keywords

AI generated
cassation review constitutional jurisdiction legal fees banking law right of removal consumer law

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 14.05.2015 pe rolul Judecătoriei Sighişoara, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâta C. S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor inserate la art. 1 lit. a) şi b), art. 2 pct. 2.3 şi 2.4 lit. a), art. 3 pct. 3.1 lit. b), 3.3, 3.4, 3.5, 3.6 şi 3.7, art. 4 pct. 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 4.8, 4.9, 4.10 şi 4.11, art. 5 pct. 5.1, 5.2, 5.5, 5.8, 5.9 şi 5.12, art. 6 lit. f) şi o), art. 8 pct. 8.1 şi 8.2, art. 9 şi art. 11 pct. 11.1, 11.3 şi 11.4 din contractul de credit nr. x/07.12.2007, la art. 1, art. 2 pct. 2.1, 2.2., 2.4, 2.5, 2.10, 2.11, 2.12, 2.13 şi 2.14 şi art. 6 din actul adiţional din 30.10.2009 şi la art. 1, art. 2 pct. 2.1.1, 2.2.2, 2.4, 2.4.1, 2.5, 2.6, 2.10, 2.13, 2.15 şi 2.16 şi art. 7 din actul adiţional încheiat la 08.11.2010; de asemenea, au solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei totale de 11.556,03 franci elveţieni, încasată în baza clauzelor abuzive, la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată de la momentul încasării lor până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 1283/02.11.2016, Judecătoria Sighişoara a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, a admis în parte acţiunea şi, în consecinţă, a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor inserate la art. 1 pct. 1.1 lit. b), art. 2 pct. 2.3 şi 2.4 lit. a), art. 3 pct. 3.1, 3.3, 3.5, 3.6 şi 3.7, art. 4 pct. 4.1 şi 4.4, art. 8 pct. 8.1 şi 8.2 şi art. 11 pct. 11.1 şi 11.4 din Contractul de credit nr. x/07.12.2007, la art. 1, art. 2 pct. 2.10, 2.11, 2.12 şi 2.14 din actul adiţional din 30.10.2009, precum şi la art. 1, art. 2 pct. 2.2., 2.5, 2.6, 2.10 şi 2.13 din actul adiţional din 08.11.2009; a obligat pârâta să restituie reclamanţilor sumele încasate în baza clauzelor declarate abuzive, la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată de la data plăţii fiecăreia dintre aceste sume până la data îndeplinirii obligaţiei de restituire, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.800 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată şi a respins în rest acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe, C. S.A. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia nr. 193/A/05.04.2018, Tribunalul Specializat Mureş - Litigii cu Profesionişti a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a înlăturat următoarele dispoziţii ale alin. (3) din sentinţa atacată:

- art. 2.4 lit. a) din contractul de credit din 07.12.2007 referitoare la mandatarea băncii să efectueze schimburile valutare necesare în vederea utilizării creditului şi completării documentelor aferente acestor operaţiuni la cotaţiile Băncii de la data utilizării creditului, eventualele diferenţe de curs urmând să fie suportate de consumator;

- art. 3.1 din contractul de credit din 07.12.2007, în partea referitoare la calcularea dobânzii aplicând formula menţionată în Condiţii Generale de Derulare a Operaţiunilor Bancare;

- art. 3.1 din contractul de credit din 07.12.2007 din 07.12.2007, în partea referitoare la posibilitatea Băncii de a modifica dobânda în funcţie evoluţia pieţei financiare sau de politica de credite a Băncii;

- art. 4.1 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la rambursarea creditului în moneda în care a fost acordat creditul;

- art. 4.4 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la Valoarea ratelor care se poate modifica, în condiţiile modificării dobânzii curente în condiţiile art. 3.3 (...);

- art. 8.1 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la scadenţa anticipată;

- art. 8.2 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la drepturile şi obligaţiile băncii în caz de scadenţă anticipată de a reţine din conturile împrumutatului sumele datorate, fără acordul prealabil al acestuia şi cu prioritate faţă de alte datorii ale împrumutatului;

- art. 11.1 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la furnizarea graficului de rambursare şi acceptarea modificării lui unilaterale de către Bancă, corespunzător modificării ratei dobânzii;

- art. 11.2 din contractul de credit din 07.12.2007, numai în partea referitoare la modificarea clauzelor contractului în baza acordului părţilor, urmând a fi consemnate în act adiţional.

- art. 2.10 din actul adiţional din data de 30.10.2009 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la costurile notificării;

- art. 2.11 din actul adiţional din data de 30.10.2009 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la dobânda majorată;

- art. 2.14 din actul adiţional din data de 30.10.2009 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la declaraţia consumatorului referitoare la suma lunară de plată care poate creşte ca urmare a creşterii cursului de schimb valutar;

- art. 2.2 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit, în partea referitoare la modul de calcul al dobânzii variabile, cu excepţia cuantumului marjei de 8,87 puncte procentuale (abuzivă);

- art. 2.5 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia sumelor rezultate din clauzele considerate abuzive;

- art. 2.6 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia cuantumului dobânzii rezultat din aplicarea marjei de 8,87 puncte procentuale (abuzivă);

- art. 2.10 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la dobânda majorată;

- art. 2.13 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la comisionul de rambursare anticipată.

Prin aceeaşi decizie, tribunalul a obligat pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 1.400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, a obligat intimaţii la plata către apelantă a sumei de 944,48 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată şi a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părţi în primă instanţă şi apel, până la concurenţa sumei de 944,48 RON.

Prin încheierea din 27.04.2018, Tribunalul Specializat Mureş - Litigii cu Profesioniştii, în baza art. 442 C. proc. civ., a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei sus-menţionate, în sensul că "în alin. (3) liniuţa 2, 3 şi 9 se introduce menţiunea corectă: liniuţa 2 - art. 3.1 din contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia părţii referitoare la calcularea dobânzii aplicând formula menţionată în Condiţii Generale de Derulare a Operaţiunilor Bancare; liniuţa 3 - art. 3.3 din contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia părţii referitoare la posibilitatea Băncii de a modifica dobânda în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politica de credite a Băncii; liniuţa 9 - art. 11.4 din contractul de credit din 07.12.2007, numai în partea referitoare la modificarea clauzelor contractului în baza acordului părţilor, urmând a fi consemnate în act adiţional. Alineatul 3 va avea următorul conţinut: înlătură următoarele dispoziţii ale alin. (3) din sentinţa atacată: - art. 2.4 lit.

a) din contractul de credit din 07.12.2007 referitoare la mandatarea băncii să efectueze schimburile valutare necesare în vederea utilizării creditului şi completării documentelor aferente acestor operaţiuni la cotaţiile Băncii de la data utilizării creditului, eventualele diferenţe de curs urmând să fie suportate de consumator; - art. 3.1 din contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia părţii referitoare la calcularea dobânzii aplicând formula menţionată în Condiţii Generale de Derulare a Operaţiunilor Bancare; - art. 3.3 din contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia părţii referitoare la posibilitatea Băncii de a modifica dobânda în funcţie evoluţia pieţei financiare sau de politica de credite a Băncii; - art. 4.1 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la rambursarea creditului în moneda în care a fost acordat creditul; - art. 4.4 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la valoarea ratelor care se poate modifica, în condiţiile modificării dobânzii curente în condiţiile art. 3 (...); - art. 8.1 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la scadenţa anticipată; - art. 8.2 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la drepturile şi obligaţiile băncii în caz de scadenţă anticipată de a reţine din conturile împrumutatului sumele datorate, fără acordul prealabil al acestuia şi cu prioritate faţă de alte datorii ale împrumutatului; - art. 11.1 din contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la furnizarea graficului de rambursare şi acceptarea modificării lui unilaterale de către Bancă, corespunzător modificării ratei dobânzii; - art. 11.4 din contractul de credit din 07.12.2007, numai în partea referitoare la modificarea clauzelor contractului în baza acordului părţilor, urmând a fi consemnate în act adiţional; - art. 2.10 din actul adiţional din data de 30.10.2009 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la costurile notificării; - art. 2.11 din actul adiţional din data de 30.10.2009 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la dobânda majorată;- art. 2.14 din actul adiţional din data de 30.10.2009 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la declaraţia consumatorului referitoare la suma lunară de plată care poate creşte ca urmare a creşterii cursului de schimb valutar; - art. 2.2 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit, în partea referitoare la modul de calcul al dobânzii variabile, cu excepţia cuantumului marjei de 8,87 puncte procentuale (abuzivă); - art. 2.5 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia sumelor rezultate din clauzele considerate abuzive; - art. 2.6 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, cu excepţia cuantumului dobânzii rezultat din aplicarea marjei de 8,87 puncte procentuale (abuzivă); - art. 2.10 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la dobânda majorată; - art. 2.13 din actul adiţional din data de 08.11.2010 la contractul de credit din 07.12.2007, referitoare la comisionul de rambursare anticipată".

Împotriva deciziei din apel, toate părţile au declarat recurs.

Recursurile au fost depuse la Tribunalul Specializat Mureş şi înaintate Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care, prin Decizia nr. 1664/R/21.09.2018, şi-a declinat competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, asupra căreia, în temeiul art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:

Recursurile au fost declarate împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data iniţierii procesului, "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)."

Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, în art. XVIII alin. (2), care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON.

O primă concluzie care se desprinde din cele prezentate anterior este în sensul că, în concepţia legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.

În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ. astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.

Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 369/2017, publicată în M. Of. nr. 582/20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.

Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a statuat că "efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

În speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată la 05.04.2018, ulterior publicării Deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale a României în Monitorul Oficial.

Prin Decizia nr. 18/01.10.2018, publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curţilor de apel."

De aceea, în condiţiile în care decizia atacată a fost pronunţată de Tribunalul Specializat Mureş, competenţa de soluţionare a recursurilor aparţine Curţii de Apel Târgu Mureş, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de recurenţii-reclamanţi A. şi B. şi de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva Deciziei nr. 193/A/05.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Mureş - Litigii cu Profesioniştii, în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2019.

GGC - NN