Intervenors' appeal declared null for unmotivated grounds after extension term lapsed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal (recurs) filed by intervenors against the lower court's interlocutory order of 04.07.2019, which had rejected their principal intervention request as inadmissible for lack of the parties' express consent under art. 62(3) of the Civil Procedure Code; the appeal was declared null for failure to state grounds within the prescribed term, despite the court granting an extension after noting the order had not been communicated to them. The case arose from intervention requests made during appellate proceedings against a first-instance judgment. Decisively, the court applied arts. 489(1), 486(1)(d), 487(1), and 10(1) C. proc. civ., holding that an unmotivated appeal is null and that procedural lapses cannot be excused by lack of communication when the court had already allowed a supplementary term for filing grounds.
Legislator headnote
AI generatedart. 62 alin. (3) C. proc. civ, art. 64 alin. (4) C. proc. civ, art. 10 alin. (1) C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 10 C. proc. civ; Intervenors' appeal declared null for unmotivated grounds after extension term lapsed: La 25.09.2019 Înalta Curte a respins excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinând că art. 64 alin. (4) C. proc. civ. recunoaşte posibilitatea atacării cu recurs a unor încheieri prin care se soluţionează cererile de intervenţie în faza admisibilităţii în principiu. În cadrul aceleaşi încheieri, Înalta Curte, pentru a da posibilitate recurenţilor să-şi motiveze calea de atac, a dispus amânarea cauzei luând act că dovezile de la dosar nu relevau până la acel moment comunicarea încheierii atacate către aceştia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2019
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
În cadrul apelurilor declarate de A. şi B. împotriva sentinţei nr. 26/05.03.2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, C. şi D. au formulat o cerere de intervenţie în interes propriu, care a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea de la 04.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a avut în vedere lipsa acordului expres al părţilor, cerinţă prevăzută de art. 62 alin. (3) C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs D. şi C. care au solicitat casarea ei şi admiterea cererii de intervenţie principală.
Recursul nu a fost motivat, iar recurenţii au precizat că îşi rezervă dreptul de a depune motivele de recurs după redactarea şi comunicarea încheierii.
Prin întâmpinarea înregistrată la 07.08.2019, intimatul A. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil şi nefondat.
La 25.09.2019 Înalta Curte a respins excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinând că art. 64 alin. (4) C. proc. civ. recunoaşte posibilitatea atacării cu recurs a unor încheieri prin care se soluţionează cererile de intervenţie în faza admisibilităţii în principiu. În cadrul aceleaşi încheieri, Înalta Curte, pentru a da posibilitate recurenţilor să-şi motiveze calea de atac, a dispus amânarea cauzei luând act că dovezile de la dosar nu relevau până la acel moment comunicarea încheierii atacate către aceştia.
Până la termenul de astăzi, recursul nu a fost motivat, aşa încât Înalta Curte a invocat, din oficiu, în temeiul art. 489 alin. (1), raportat la art. 487 alin. (1), cu aplicarea art. 10 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, asupra căreia reţine următoarele:
Nemotivarea recursului este sancţionată cu nulitatea, potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (3) şi art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Interpretarea coroborată a acestor texte relevă că lipsa motivelor de casare poate fi acoperită prin prezentarea lor înăuntrul termenului de recurs.
Recurenţii nu au arătat motivele de recurs, iar probele relevă că încheierea atacată nu le-a fost comunicată de către Curtea de Apel Craiova.
Cu toate acestea, Înalta Curte reţine că art. 10 alin. (1) C. proc. civ. instituie în sarcina părţilor obligaţiile de a îndeplini actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, de a-şi proba pretenţiile şi apărările, de a contribui la desfăşurarea fără întârziere a procesului şi de a urmări astfel, finalizarea lui.
Dată fiind importanţa acestor obligaţii, dedusă din finalitatea avută în vedere de legiuitor, ele au primit o reglementare distinctă în raport cu celelalte obligaţii procesuale. Aşa cum sunt formulate, obligaţiile stabilite prin art. 10 C. proc. civ. se constituie în veritabile principii ale procesului civil, întrucât au ca scop finalizarea litigiului cu celeritate.
Tocmai în vederea judecării cauzei şi pornind de la realitatea că instanţa de apel nu a comunicat încheierea către persoanele care au intervenit în proces, Înalta Curte a stabilit, la termenul anterior, ca recurenţii să-şi motiveze calea de atac exercitată, acordând un nou termen, pentru ziua de astăzi.
Cum nici până la acest termen recurenţii nu şi-au îndeplinit obligaţia de a depune motivele de recurs, lipsa lor de diligenţă în respectarea cerinţelor impuse în mod imperativ de art. 486 alin. (1) lit. d) şi de art. 487 alin. (1) C. proc. civ. va fi sancţionată cu nulitatea recursului.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, făcând aplicarea prevederilor legale mai sus evocate, va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenţii D. şi C. împotriva încheierii din 04.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 noiembrie 2019.