Territorial jurisdiction for labor disputes against courts under discretionary venue rules

Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la 1 februarie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. i-a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Mehedinţi, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa:

1. să îi oblige pe pârâţi la reîncadrarea reclamantului şi recalcularea drepturilor sale salariale, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 RON, începând cu 9 aprilie 2015 şi de 484,18 RON, începând cu 1 decembrie 2015;

2. să îi oblige pe pârâţi la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care este îndreptăţit şi venitul plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014, Legea nr. 71/2015, O.G. nr. 57/2015, Legea nr. 293/2015, O.U.G. nr. 20/2016, Legea nr. 153/2017, art. 1.531 şi 1535 C. civ. şi art. 166 din Codul muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 680 din 20 mai 2019, Tribunalul Vâlcea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vâlcea a constatat că reclamantul deţine funcţia de agent procedural la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

În continuare, acelaşi tribunal a reţinut că litigiul este unul asimilat conflictelor de muncă, fiind supus dispoziţiilor Codului muncii şi altor acte normative aplicabile în materie.

După evocarea dispoziţiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, art. 208 şi 210 din Legea nr. 62/2011, art. 127 alin. (1)-(3) C. proc. civ. şi a deciziei nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale, Tribunalul Vâlcea a reţinut că reclamantul nu face parte din categoria personalului prevăzut de art. 127 C. proc. civ.

În aceste condiţii, acelaşi tribunal a apreciat că instanţa competentă să judece litigiul este cea din circumscripţia curţii de apel unde reclamantul îşi desfăşoară activitatea.

Reţinând că reclamantul îşi desfăşoară activitatea la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Craiova, Tribunalul Vâlcea a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa nr. 368 din 5 septembrie 2019, Tribunalul Mehedinţi a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Mehedinţi a constatat că reclamantul este încadrat ca agent procedural la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Acelaşi tribunal a reţinut că art. 127 C. proc. civ. reglementează competenţa facultativă a instanţei, care se determină în raport de calitatea reclamantului/pârâtului de judecător, procuror, asistent judiciar, grefier şi, corelativ, de instanţa de judecată, care poate sta în judecată ca reclamantă/pârâtă.

Tribunalul Mehedinţi a reţinut că relevantă pentru stabilirea instanţei competente teritorial nu este funcţia reclamantului, încadrat ca agent procedural la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, această funcţie nefiind indicată în enumerarea limitativă prevăzută de art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., ci faptul că printre pârâţi figurează Tribunalul Mehedinţi şi Curtea de Apel Craiova.

După evocarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (2)1 C. proc. civ., acelaşi tribunal a apreciat că determinarea competenţei teritoriale se realizează prin raportare la pârâţii chemaţi în judecată.

Totodată, a reţinut că litigiul vizează un conflict de muncă, de competenţa materială a tribunalului în primă instanţă. Subsecvent acestui aspect, Tribunalul Mehedinţi a constatat că are calitatea de pârât şi că reclamantul a introdus acţiunea la Tribunalul Vâlcea, aflat în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Cum reclamantul şi-a exprimat opţiunea în sensul sesizării Tribunalului Vâlcea, conform art. 127 alin. (2) şi (2)1, raportat la art. 116 C. proc. civ., s-a reţinut că acest tribunal este competent teritorial să soluţioneze cauza.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 7 octombrie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Mehedinţi - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Totodată, conform art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Pornind de la aceste de lege, instanţa supremă reţine că reclamantul este agent procedural la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, iar printre pârâţi figurează Tribunalul Mehedinţi, fiind dedus judecăţii un conflict individual de muncă.

Având în vedere că art. 127 alin. (2) şi (2)1 C. proc. civ. vizează atât judecătorul, cât şi instanţa de judecată, calitatea de parte în proces a Tribunalului Mehedinţi determină incidenţa acestor dispoziţii legale, care reglementează competenţa teritorială facultativă.

În aceste condiţii, competenţa revine uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi competentă, potrivit legii.

Curtea de Apel Piteşti, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Vâlcea, este una dintre curţile de apel aflate în vecinătatea Curţii de Apel Craiova, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Mehedinţi, pârât în prezenta cauză.

Prin urmare, sesizarea Tribunalului Vâlcea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (2)1 C. proc. civ., reclamantul având alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, conform art. 116 din acelaşi normativ.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (2)1, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 noiembrie 2019.