Revision inadmissible against annulment for unpaid stamp duty; merits not evoked

Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2019

Asupra cererii de revizuire de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1651 din 8 octombrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei civile nr. 22/C din 7 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, că prin adresa comunicată la 29 august 2018, recurentului-pârât i s-a pus în vedere să depună, în original, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.039,04 RON, sub sancţiunea anulării recursului .

Aceeaşi instanţă a mai reţinut că la dosarul cauzei nu se află dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.039,04 RON, deşi în sarcina recurentului-pârât subzista obligaţia de a face această dovadă cel mai târziu la termenul de judecată din 8 octombrie 2019.

Sub acest aspect, instanţa de recurs a constatat că, după închiderea dezbaterilor şi anterior pronunţării, au fost depuse la dosar, prin serviciul registratură al instanţei supreme, cererea recurentului-pârât de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare şi o copie xerox privind plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 5.000 RON, iar nu o copie de pe chitanţa de încasare în numerar, eliberată de serviciul de impozite şi taxe al unităţii administrativ teritoriale, aşa cum impune art. 39 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997.

Aceeaşi instanţă a mai reţinut că respectiva copie nu oferă indicii clare sub aspectul achitării taxei judiciare de timbru în cauza dedusă judecăţii, cu atât mai mult cu cât nu este în cuantumul stabilit de instanţă, de 6.039,04 RON şi nu poartă numărul dosarului pendinte.

Instanţa de recurs a constatat o copie xerox care nu indică numărul dosarului ar putea să nască îndoiala că a fost deja folosită în altă cauză judiciară.

De altfel, chiar dacă s-ar fi considerat că depunerea unei copii xerox de pe înscrisul doveditor al plăţii creează prezumţia că înscrisul eliberat de Serviciul de Impozite şi Taxe al Unităţii Administrativ Teritoriale Tulcea se află în posesia recurentului-pârât, în cauză ar fi subzistat situaţia premisă a neîndeplinirii obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, iar sancţiunea prevăzută de lege este aceeaşi ca şi în cazul netimbrării în integralitate.

În aceste condiţii, instanţa de recurs a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora, "neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".

Împotriva deciziei instanţei de recurs, A. a formulat cerere de revizuire, prin care a invocat motivul prevăzut de art. 322 pct. 8 C. proc. civ. din 1865.

În motivarea cererii, revizuentul a susţinut, în esenţă, că avocatul său a avut o problemă medicală cu o zi înainte de termenul de judecată din 8 octombrie 2019.

În acest sens, a arătat că apărătorul său s-a prezentat în jurul orei 4:00 din ziua termenului de judecată, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, unde a fost supus unor investigaţii medicale.

În acest context, revizuentul a învederat că avocatul său a fost în imposibilitate de a se prezenta la termenul din 8 octombrie 2019, încetarea împrejurării invocate având loc la 12 octombrie 2019, conform certificatului medical anexat cererii de revizuire.

Intimata nu a depus întâmpinare la cererea de revizuire.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, conform art. 137 alin. (1), raportat la art. 322 C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 322 C. proc. civ. din 1865, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere pentru motivele prevăzute la pct. 1-10.

Din analiza acestui text de lege rezultă că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri trebuie îndeplinită condiţia de admisibilitate ca instanţa să fi evocat fondul.

Evocarea fondului implică fie stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la situaţia de fapt stabilită de instanţele devolutive.

În oricare din aceste ipoteze, evocarea fondului presupune ca instanţa să fi dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea care fusese dată până în acel moment.

Aşadar, nu pot forma obiectul revizuirii hotărârile prin care calea de atac nu a fost soluţionată pe fond.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că revizuirea din prezenta cauză are ca obiect decizia nr. 1651 din 8 octombrie 2019, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât A..

Cum decizia de anulare a recursului ca netimbrat nu se circumscrie hotărârilor care evocă fondul rezultă că nu este îndeplinită cerinţa de admisibilitate impusă de art. 322 C. proc. civ. din 1865.

Prin urmare, decizia anterior evocată nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea revizuirii.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 322 C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1651 din 8 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1651 din 8 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2016.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 noiembrie 2019.