Competence of specialized civil sections over contract termination claims involving commercial entities: material jurisdiction determined by litigation object, not professional status

Şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. S.P.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C., constatarea rezoluţiunii de drept a contractului de vânzare-cumpărare din data de 30 mai 2005 autentificat sub nr. x de către B.N.P. D., încheiat între S.C. A. S.R.L., prin lichidator E., în calitate de vânzătoare şi C., în calitate de cumpărător, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului.

Prin sentinţa civilă nr. 3379 din 28 iunie 2018 pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâtul C..

Prin decizia civilă nr. 25/A din 11 ianuarie 2019, Tribunalul Vâlcea a respins apelul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L., reprezentată prin lichidator B. S.P.R.L. FILIALA CRAIOVA, împotriva sentinţei civile anterior menţionate.

Împotriva deciziei civile nr. 25/A din 11 ianuarie 2019 a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. S.P.R.L., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul secţiei I a Curţii de Apel Piteşti, la data de 19.02.2019.

La data de 9 aprilie 2019, Curtea a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei I a Curţii de Apel Piteşti.

Prin încheierea din 9 aprilie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a scos cauza de pe rolul acestei secţii şi a înaintat-o, spre competentă soluţionare, secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, în raport cu obiectul cererii - acţiune în constatarea rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare încheiat de vânzătorul - societate comercială, prin lichidator, în cadrul procedurii lichidării patrimoniului societăţii, dizolvată conform Legii nr. 31/1990 - a făcut referire la împrejurarea că prin Hotărârea nr. 5 din data de 10 martie 2016, emisă de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, a fost instituit un principiu al specializării între cele două secţii civile, stabilindu-se că, începând cu data de 15 martie 2016, toate dosarele în materia litigiilor cu profesionişti să fie preluate de secţia a II-a civilă a instanţei, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond.

Cum litigiul de faţă priveşte transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri aparţinând societăţii dizolvate, realizat în procedura lichidării patrimoniului, conform Legii nr. 31/1990, a apreciat cauza ca fiind una din categoria litigiilor cu profesionişti, date spre soluţionare în competenţa secţiei a II-a a Curţii de Apel.

În considerarea celor de mai sus, având în vedere faptul că dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti ulterior datei de 16 martie 2016, a constatat că în mod greşit a fost repartizată cauza secţiei I a Curţii de Apel Piteşti şi a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei, înaintând recursul spre competentă soluţionare secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Piteşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti la data de 15 aprilie 2019, sub nr. x/2017*.

Prin încheierea din 11 iunie 2019, instanţa menţionată a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea secţiei I Civilă a aceleiaşi instanţe.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a trimis, de îndată dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, prin Hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti a stabilit că, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secţii civile, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În opinia instanţei, criteriul de departajare a competenţei între cele două secţii civile ale Curţii de Apel Piteşti este legat de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesionişti.

A menţionat şi interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 18/2016, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, ulterioară hotărârii Colegiului de Conducere, care a statuat:

"competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare".

Aşadar, identificarea altor criterii, la care legiuitorul nu s-a oprit anume în cuprinsul art. 226 din Legea nr. 71/2011 nu este permisă, întrucât s-ar adăuga la lege, iar calitatea de profesionist a uneia dintre părţi nu poate constitui, prin ea însăşi, un astfel de criteriu, contravenind prevederilor art. 122 din C. proc. civ.

Pe de altă parte, a precizat că la calificarea litigiilor ca fiind "cu profesionişti" trebuie avute în vedere activităţile în legătură cu specificul activităţii comerciale, întreprinse de profesionişti în vederea realizării obiectului lor de activitate, nu şi acte sau fapte care nu au nicio legătură cu astfel de activitate, pe care aceştia le săvârşesc nu în considerarea calităţii de profesionist, ci ca orice subiect de drept, care sunt supuse dreptului comun.

Cum, în speţă, se solicită rezoluţiunea de drept a unui contract, a apreciat că litigiul de faţă nu are legătură cu specificul activităţii comerciale desfăşurate în vederea realizării obiectului de activitate şi nu are natura unui litigiu cu profesionişti, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparţine materiei civile propriu-zise, ce revine în competenţa de soluţionare a secţiei I Civilă a Curţii de Apel Piteşti, conform hotărârii colegiului de conducere.

A menţionat şi împrejurarea că secţia I Civilă a Curţii de Apel Piteşti a înţeles să judece apelul în dosarul nr. x/2016, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a aceluiaşi contract de vânzare cumpărare a cărui rezoluţiune se cere prin cauza de faţă, însă, în mod inconsecvent, a declinat competenţa de soluţionare a prezentului recurs.

Curtea a reţinut şi prevederile art. 132 alin. (3) coroborat cu cele art. 136 din C. proc. civ., precum şi faptul că, în soluţionarea unui alt recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, prin decizia nr. 17/2018 că:

"în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din C. proc. civ. şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică."

III. Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, iar potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţiile privitoare la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două secţii ale Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă şi secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece recursul formulat în aceeaşi cauză, că declinările de competenţă între secţiile sesizate sunt reciproce şi că cel puţin una dintre cele două secţii este competentă să soluţioneze recursul.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă, prin emiterea regulatorului de competenţă.

Se reţine că în speţă, reclamanta, o societate comercială aflată în lichidare, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul - persoană fizică, constatarea rezoluţiunii de drept a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între părţi, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului.

De asemenea, atât în cadrul Tribunalului Vâlcea cât şi în cadrul Curţii de Apel Piteşti au fost înfiinţate şi funcţionează secţii specializate, în conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

În consecinţă, având în vedere că obiectul recursului formulat în cauză este decizia civilă nr. 25/A pronunţată la data de 11 ianuarie 2019 de Tribunalul Vâlcea, secţia I Civilă, competenţa de soluţionare a recursului revine secţiei din cadrul Curţii de Apel corespunzătoare secţiei din cadrul Tribunalului care a soluţionat apelul.

În cauză, invocarea excepţiei de necompetenţă funcţională prin raportare la obiectul pricinii direct în recurs, este de natură a aduce în discuţie chiar competenţa materială a instanţelor de fond, cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind invocarea excepţiei de necompetenţă.

În plus, potrivit Deciziei nr. 18/2016 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, evocată în speţă, "competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor (...)".

În considerarea acestei decizii, calificarea litigiilor trebuie făcută în raport de obiectul acestora, în speţă trebuind a fi determinat dacă procesul se desfăşoară în strânsă legătură cu activitatea specifică desfăşurată de profesionist, în vederea realizării obiectului său de activitate.

Or, sub acest aspect, se constată că obiectul cererii introductive vizează rezoluţiunea de drept a unui contract ce nu are o legătură specifică cu desfăşurarea activităţii comerciale a profesionistului, ci aparţine materiei civile propriu-zise.

Pentru toate aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2019.