Revision of civil aspect of criminal forgery judgment: inapplicability of Art. 453 alin. (2) CPP to ex officio destruction of documents under Art. 25 CPP

Şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2019

Asupra cererii de revizuire de faţă,

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

I. Prin sentinţa civilă nr. 2843 pronunţată la data de 23 octombrie 2015 în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Specializat Cluj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A..

A admis acţiunea formulată de reclamanţii B., C., D., A. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., prin reprezentant F., în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, şi pe cale de consecinţă:

A anulat hotărârea A.G.E.A. nr. 3 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A., pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cererea de menţionare nr. x/18.07.2013 şi, de asemenea, a anulat hotărârea A.G.O.A. nr. 4 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de aceeaşi societate, pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cererea de menţionare nr. x din 10 ianuarie 2014.

A dispus radierea menţiunilor acestor acte din Registrul Comerţului, precum şi publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a şi menţionarea hotărârii în Registrul Comerţului, după rămânerea definitivă a acesteia.

A respins, ca vădit nefondată, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta G..

A aplicat intervenientei G. amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON, conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, definitivă, a respins excepţia nulităţii parţiale a apelului declarat de societatea S.C. E. S.A., invocată de către reclamanţii B., C., D. şi A..

A admis apelurile declarate de pârâta societatea S.C. E. S.A. şi de către intervenienta G. împotriva sentinţei civile nr. 2843 din data de 23 octombrie 2015 pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Cluj.

A admis cererea de intervenţie accesorie în interesul apelantei societăţii S.C. E. S.A., formulată în apel de către intervenienta H..

A schimbat, în parte, sentinţa atacată, în sensul că:

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A. invocată de pârâtă şi, în consecinţă, a respins, pe acest temei cererea formulată de acesta.

A constatat ca rămasă fără obiect excepţia lipsei interesului aceluiaşi reclamant.

A admis, în parte, acţiunea formulată de către reclamanţii B., C. şi D., precum şi cererea incidentală formulată de către I., recalificată ca fiind una de intervenţie accesorie în interesul pârâtei S.C. E. S.A. şi, în consecinţă:

A dispus anularea parţială a hotărârii A.G.E.A. nr. 3 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A. pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cererea de menţionare nr. x/18.07.2013, în ceea ce priveşte pct. 1 şi, parţial, pct. 2 şi a constatat valabilitatea acesteia numai în privinţa hotărârii adoptate de A.G.E.A. referitoare la: schimbarea sediului social al S.C. E. S.A.; schimbarea denumirii S.C. E. S.A. în S.C. J. S.A. şi înfiinţarea unui nou punct de lucru.

A dispus anularea parţială a hotărârii A.G.O.A. nr. 4 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A. pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cererea de menţionare nr. x/10.01.2014, în ceea ce priveşte pct. 1 şi, parţial, pct. 2 şi a constatat valabilitatea acesteia numai în privinţa deciziei referitoare la împuternicirea Consiliului de Administraţie de a negocia şi achiziţiona un autoturism de la o societate de leasing .

A dispus radierea menţiunilor corespunzătoare din Registrul Comerţului, în limitele în care a fost admisă cererea principală, publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IVa şi menţionarea hotărârii în Registrul Comerţului.

A înlăturat menţiunea referitoare la aplicarea, în sarcina intervenientei G., a unei amenzi judiciare în cuantum de 1.000 RON conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

A păstrat dispoziţiile privind respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei B., precum şi a excepţiei lipsei de interes a reclamanţilor B., C. şi D..

II. Prin sentinţa penală nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 503/A/2019 din 24 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori, a condamnat pe inculpaţii H., F., K. şi L. la pedeapsa de 200 de zile-amendă fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii prevăzută de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Totodată, a condamnat pe inculpata M. la pedeapsa de 200 de zile-amendă pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a C. pen. a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON şi a aplicat inculpaţilor pedeapsa amenzii în cuantum de câte 14.000 RON.

A atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen. privind consecinţele neexecutării cu rea-credinţă a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea înscrisului falsificat, constând în copia "Registrului Acţionarilor S.C. E. S.A.".

De asemenea, în temeiul art. 397 din C. proc. pen. a luat act că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. şi P. nu s-au constituit părţi civile.

III. La data de 24 mai 2019, revizuenţii au formulat cerere de revizuire împotriva laturii civile a sentinţei penale nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017, cererea fiind înregistrată, la aceeaşi dată, pe rolul secţiei a II-a Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub numărul de dosar x/2019, fiind repartizată spre soluţionare Completului nr. 4.

Revizuenţii au invocat, în esenţă, autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016 pronunţate în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, faţă de soluţia dată asupra laturii civile a cauzei prin sentinţa penală ce face obiectul cererii de revizuire.

IV. Deopotrivă, o a doua cerere de revizuire, similară celei anterior menţionate, formulată de aceiaşi revizuenţi, în contradictoriu cu aceeiaşi intimaţi şi având acelaşi obiect şi aceeaşi motivare, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2019, la data de 21 iunie 2019.

Prin sentinţa civilă nr. 5973/2019 pronunţată la data de 2 septembrie 2019 în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Cluj Napoca a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea fiind înregistrată pe rolul secţiei a II Civile a instanţei supreme la data de 16 septembrie 2019 şi repartizată spre soluţionare Completului nr. 6.

Prin încheierea de şedinţă nr. 1895 pronunţată la data de 23 octombrie 2019, Completul 6 al secţiei a II-a Civilă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis excepţia litispendenţei invocată de intimaţi şi, în temeiul dispoziţiilor art. 245 şi 248 din C. proc. civ., constatând că între cele două cereri de revizuire ce formează obiectul dosarelor nr. x/2019 şi y/2019 ale secţiei a II-a Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie există o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, a trimis cauza spre soluţionare completului mai întâi învestit, anume Completul nr. 4 al secţiei a II-a Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 1/2018.

Ca urmare, cele două cereri au format o cauză unică, având ca obiect revizuirea soluţiei pronunţată asupra laturii civile, conţinută de sentinţa penală nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (2) din C. proc. pen. coroborate cu cele ale art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire formulate, revizuenţii au precizat, în esenţă, că sentinţa penală nr. 2224/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, cu toate că are (formal) în vedere şi decizia civilă nr. 935/2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în realitate, încalcă autoritatea de lucru judecat a acestei decizii.

Au apreciat cererea de revizuire ca fiind admisibilă, arătând că, atât sentinţa penală nr. 2224/2017, cât şi decizia civilă nr. 935/2016 sunt hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate asupra fondului şi care evocă fondul.

Au precizat că, prin sentinţa penală nr. 2224/2017, definitivă prin decizia penală nr. 503/A/2019 pronunţată la data de 24 aprilie 2019 de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori, instanţa penală a dispus cu privire la latura civilă, în sensul că, în temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a desfiinţat înscrisului falsificat reprezentat de copia "Registrului Acţionarilor S.C. E. S.A." şi, în temeiul art. 397 C. proc. pen., a luat act că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. şi P. nu s-au constituit părţi civile.

Revizuenţii au considerat că soluţia dispusă de instanţa penală cu privire la latura civilă încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Sub un prim aspect, au susţinut că prin hotărârea penală s-a reţinut că intimatul A. are calitatea de persoană vătămată, deşi Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, prin decizia civilă 935/2016, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active cu privire la aceeaşi persoană, revizuenţii făcând trimitere la pasaje relevante din hotărârea supusă revizuirii care, în opinia acestora, demonstrează că argumentele instanţei penale sunt în integralitate contrarii celor ale Curţii de Apel - Cluj, secţia a II-a Civilă şi că, în realitate, aspectele deduse judecăţii relevante pentru prezenta cauză nu atrag incidenţa dreptului penal, ci a dreptului civil, după cum s-a reţinut în considerentele deciziei civile nr. 935/2016.

Concret, revizuienţii au precizat că au avut în intenţie să actualizeze registrul acţionarilor societăţii E. S.A.. în baza hotărârilor judecătoreşti ce le recunoşteau calitatea de acţionari şi dreptul de vot aferent acestei calităţi, precum şi în baza raportului de expertiză întocmit de expert Q..

Au argumentat că, în speţa penală nu se poate susţine că s-ar fi conturat existenţa unui înscris fals, respectiv a infracţiunii de fals, deoarece revizuienţii s-au aflat în posesia registrului acţionarilor S.C. E. S.A. actualizat de Consiliul de administraţie în funcţie la data de 7 noiembrie 2011, condus de revizuenta F., în calitate de preşedinte, şi nu a registrului acţionarilor aceleiaşi societăţi, ce a fost reconstituit la data de 30 iulie 2002 de Consiliul de administraţie condus de intimatul P., cele două înscrisuri fiind total diferite, cu particularităţi diferite, reconstituite la date diferite în raport de elementele actuale la momentul fiecărei reconstituiri.

Revizuenţii au menţionat dispoziţiile art. 2, 3, 4 şi 5 din H.G. nr. 885/1995 privind unele măsuri de organizare unitară a evidenţei acţionarilor şi acţiunilor societăţilor comerciale, arătând, pe de o parte, că actualizarea registrului acţionarilor se efectuează ori de câte ori este convocată o adunare generală ordinară şi/sau extraordinară, dar cel puţin o dată pe an, înaintea adunării generale ordinare de discutare a bilanţului şi, pe de altă parte, că deşi au respectat modalitatea prin care se realizează actualizarea registrului, instanţa penală a reţinut că aceste proceduri întrunesc elementul material al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ceea ce face ca sentinţa penală să fie criticabilă şi sub acest aspect.

Revizuenţii au criticat considerentul instanţei penale potrivit căruia:

"chestiunea litigioasă a structurii acţionariatului, aşa cum este reflectată ea de registrul acţionarilor, a fost tranşată de instanţa civilă prin decizia nr. 22/2007, fiind lipsit de importanţă că şi grupul inculpaţilor deţinea o evidenţă în format electronic, că se baza pe cesiuni de acţiuni, că avea alte înscrisuri doveditoare", considerând că acesta este în totală contradicţie cu considerentul din decizia civilă nr. 935/2016, potrivit căruia:

"Prin decizia civilă nr. 22/2007, instanţa a conferit validitate registrului reconstituit la 30 iulie 2002 numai prin prisma faptului că registrul acţionarilor trebuie ţinut şi actualizat de către executiv la sediul social. Or, la epoca litigiului executivul abilitat să reprezinte interesele S.C. E. S.A. era consiliul de administraţie condus de domnul P., iar unicul registru care se afla la sediul social în grija executivului în funcţie la acea dată era registrul reconstituit la 30.07.2002.

Or, obligaţia de a ţine registrele constituie o obligaţie legală. De aceea, un executiv aflat în funcţie trebuie să îndeplinească atribuţiile legate de ţinerea corectă a registrului. Pornind de la aceste raţiuni, Curtea de Apel prin decizia civilă nr. 22/2007 a atribuit valenţe probatorii registrului reconstituit în baza deciziei consiliului de administraţie în funcţie la acea dată.

Preluând aceleaşi considerente (intrate în puterea lucrului judecat), ar fi firesc ca aceleaşi valenţe să fie recunoscute şi registrului reconstituit de consiliul de administraţie în funcţie la data de 07.11.2011. Reconstituirea s-a realizat în baza deciziei consiliului de administraţie nr. 155/2011, consiliu de administraţie împuternicit în puterea hotărârii organului deliberativ al S.C. E. S.A.."

Au arătat că registrul acţionarilor se modifică şi se actualizează constant, astfel că efectele deciziei civile nr. 22/2007 evocate de instanţa penală puteau fi opuse doar cu privire la o realitate juridică consumată până la momentul pronunţării acesteia, sens în care s-a pronunţat Curtea de Apel Cluj şi prin decizia civilă nr. 117/2008 din data de 22 mai 2008, prin care instanţa a soluţionat apelul declarat de revizuentul P. împotriva sentinţei civile nr. 245/2008 pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj.

Ca atare, revizuenţii au arătat că sentinţa penală nr. 2224/2017 încalcă considerentele deciziei civile nr. 117/2008, intrate în putere de lucru judecat, dar şi pe cele ale deciziei civile nr. 935/2016, astfel că soluţia de desfiinţare a registrului acţionarilor societăţii E. S.A. actualizat la data de 7 noiembrie 2011 apare ca fiind neîntemeiată şi se impune a fi înlăturată pe calea prezentei revizuiri.

În concluzie, revizuenţii au solicitat admiterea cererii de revizuire formulate şi anularea, în parte, a sentinţei penale nr. 2224/2017 pronunţate la data de 22 decembrie 2017 de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016, cu privire la soluţia de desfiinţare a registrului acţionarilor societăţii E. S.A., întrucât această sentinţă încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 pronunţate în la data de 3 noiembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Intimaţii B., C., D., A., N., P. şi O. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii, ca inadmisibilă.

Au arătat, în esenţă, că nu exista o hotărâre dată asupra laturii civile în procesul penal care să poată face obiectul unei cereri de revizuire formulate în faţa instanţei civile, că nu există o încălcare a autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte considerentele deciziei civile nr. 935/2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă şi, de asemenea, că revizuenţii încearcă, în realitate, să modifice soluţia pronunţată de instanţa penală asupra laturii penale a procesului.

Ca atare, au considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

V. Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine următoarele:

Pretinsa contrarietate de hotărâri este invocată ca existând între soluţia pronunţată asupra laturii civile prin sentinţa penală nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016 (definitivă prin decizia nr. 503/A/2019 din 24 aprilie 2019 pronunţată în dosar de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori), pe de o parte şi decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014, pe de altă parte.

Primul litigiu, soluţionat definitiv la data de 3 noiembrie 2016, a avut ca obiect cererea formulată de intimaţii din prezenta cauză, precum şi de intervenienta G., în contradictoriu cu societatea E. S.A. şi revizuenta H., de anulare a unor hotărâri din data de 7 noiembrie 2013 emise de Adunările Generale ale Acţionarilor societăţii S.C. E. S.A desfăşurate la aceeaşi dată, precum şi radierea menţiunilor corespunzătoare din Registrul Comerţului Cluj.

Prin decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunţată în apel, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a respins excepţia nulităţii parţiale a apelului declarat de societatea S.C. E. S.A., invocată de către reclamanţii B., C., D., A., a admis apelurile declarate de societate şi de către intervenienta G. împotriva sentinţei civile nr. 2843/23.10.2015 pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Cluj, a admis cererea de intervenţie accesorie în interesul apelantei S.C. E. S.A., formulată în apel de către intervenienta H., a schimbat, în parte sentinţa atacată, în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A. şi, în consecinţă, a respins, pe acest temei, cererea formulată de acesta, constând ca rămasă fără obiect excepţia lipsei interesului aceluiaşi reclamant.

Totodată, a admis, în parte, acţiunea formulată de către intimaţii B., C., D. şi cererea de intervenţie accesorie formulată de către I., dispunând anularea parţială a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. 3 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A., în ceea ce priveşte pct. 1 şi, parţial, pct. 2 şi a constatat valabilitatea acesteia numai în privinţa deciziilor referitoare la schimbarea sediului social al societăţii, schimbarea denumirii acesteia şi înfiinţarea unui nou punct de lucru în Cluj-Napoca.

A dispus şi anularea parţială a hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor nr. 4 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A., pentru care s-a înregistrat la ORC cererea de menţionare nr. x/10.01.2014, numai în privinţa deciziei referitoare la împuternicirea consiliului de administraţie de a negocia şi achiziţiona un autoturism de la o societate de leasing, reţinând, în legătură cu acest aspect, că din economia cauzei şi apărările evocate nu rezultă că o asemenea operaţiune nu s-ar circumscrie sferei operaţiunilor curente.

În limitele de mai sus, instanţa de apel a dispus radierea menţiunilor corespunzătoare din registrul comerţului.

În considerentele deciziei, în esenţă, făcând referire la efectele ataşate deciziei civile nr. 22/2007 pronunţate în dosarul nr. x/2006 al Curţii de Apel Cluj, instanţa de apel a reţinut că doar registrul acţionarilor reconstituit la data de 30 iulie 2002 este unicul înscris cu valoare probatorie la care trebuie raportată structura acţionariatului legitimat să exprime votul cu privire la ordinea de zi stabilită pentru data de 7 noiembrie 2013, din perspectiva dispoziţiilor art. 91 alin. (2), art. 117 alin. (4) şi art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Făcând o analiză a mai multor hotărâri judecătoreşti ale căror efecte au fost invocate în cauză, instanţa de apel a apreciat că verificarea condiţiilor referitoare la cvorumul deliberativ ce trebuia îndeplinit pentru adoptarea unei hotărâri valabile la data de 20 aprilie 2005 trebuia să se realizeze prin raportare la registrul acţionarilor reconstituit la data de 30 iulie 2002, aflat în posesia Consiliului de Administraţie ce deţinea un mandat valabil la epoca situaţiei litigioase.

Cu referire la efectele deciziei civile nr. 22/2007 pronunţată în dosarul nr. x/2006 al Curţii de Apel Cluj, instanţa a menţionat că perspectiva din care astfel de efecte trebuie analizate este aceea că registrul acţionarilor surprinde un anumit moment din viaţa societăţii, o anumită etapă, distinctă de momente ulterioare, circumscrise unor acte jurisdicţionale şi înscrieri viitoare.

Cum registrul reconstituit în 30 iulie 2002 nu concorda cu actele de cesiune ale acţiunilor societăţii survenite ulterior, Curtea de Apel Cluj a considerat că aceste neconcordanţe flagrante lipsesc de orice credibilitate registrul de care intimaţii s-au prevalat în susţinerea acţiunii în anulare.

Cel de al doilea litigiu a avut ca obiect judecarea, în cadrul unui proces penal, a revizuenţilor din prezenta cauză, în calitate de inculpaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată, intimaţii deţinând în dosar calitatea de persoane vătămate.

Astfel, prin sentinţa penală definitivă a cărei anulare parţială se solicită, pronunţată la data de 22 decembrie 2017, s-a reţinut, în latura penală, că revizuenţii K., F., H., L., prevalându-se de calitatea de membri ai Consiliului de Administraţie al S.C. "E." S.A., au determinat-o pe martora R. să falsifice o copie a Registrului Acţionarilor SC. "E." S.A., după care aceasta din urmă, fără vinovăţie, a operat mai multe modificări, în sensul aplicării unor ştampile şi adăugării pe o copie a înscrisului menţionat, obţinută din dosarul nr. x/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unor însemnări olografe privind tranzacţii cu acţiunile societăţii.

S-a mai reţinut că înscrisul astfel falsificat a fost folosit, ulterior, ca înscris probator în mai multe dosare civile aflate pe rolul instanţelor de judecată.

S-a stabilit că această faptă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii, prevăzută şi pedepsită de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Totodată, s-a reţinut că inculpata M. (de asemenea revizuentă în speţa de faţă), prin efectuarea mai multor modificări, în sensul aplicării unor ştampile şi adăugării pe o copie a Registrului Acţionarilor al S.C. "E." S.A., obţinută din dosarul nr. x/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unor însemnări olografe privind tranzacţii cu acţiunile societăţii, a săvârşit în mod nemijlocit infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

Ca urmare, inculpaţii K., F., H., L. şi M., revizuenţi în cauza prezentă, au fost condamnaţi la pedeapsa de 200 de zile-amendă, fiind stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON şi aplicată inculpaţilor pedeapsa amenzii, în cuantum de câte 14.000 RON pentru fiecare inculpat.

În cuprinsul sentinţei, în cadrul unei secţiuni separate intitulate "Latura civilă", instanţa penală a dispus desfiinţarea înscrisului falsificat, constând în copia "Registrului Acţionarilor S.C. E. S.A.", în temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. şi, în temeiul art. 397 din C. proc. pen., a luat act că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. şi P. (intimaţii din prezenta cauză) nu s-au constituit părţi civile.

Revizuenţii susţin, pe de o parte, că măsura luată de instanţa penală privind desfiinţarea înscrisului falsificat, constând în copia registrului acţionarilor S.C. E. S.A., a fost pronunţată în soluţionarea laturii civile a cauzei penale şi, pe de altă parte, că această măsură încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

În analiza cererii de revizuire formulate în cauză, Înalta Curte va avea în vedere scopul cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., acela de înlăturare a efectelor judecăţii realizate cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri anterioare.

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, care se poate exercita în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Art. 513 alin. (3) din C. proc. civ. statuează că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat în cauză, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă:

"există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Raţiunea instituirii cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. rezidă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Prin intermediul acestui motiv de revizuire se protejează atât efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, care interzice realizarea unei noi judecăţi, în condiţii de identitate de părţi, obiect, cauză, cât şi cel pozitiv, care presupune ca aspectul litigios dezlegat pe cale incidentală într-un proces să nu fie contrazis cu ocazia unei judecăţi ulterioare.

Pornind de la aceste consideraţii de ordin teoretic, Înalta Curte constată, sub un prim aspect, că în cadrul litigiului finalizat prin pronunţarea sentinţei penale a cărei anulare se solicită, deşi măsura desfinţării înscrisului falsificat constând în copia "Registrului Acţionarilor S.C. E. S.A." este menţionată în cadrul secţiunii denumite "Latura civilă", în realitate, această dispoziţie a instanţei nu poate fi considerată a reprezenta o soluţie pronunţată în cadrul acţiunii civile exercitate în cadrul procesului penal, aspect ce reiese inclusiv din însăşi menţiunea expresă inserată în aceeaşi secţiune, prin care se ia act de împrejurarea că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. şi P., intimaţii din prezenta speţă, nu s-au constituit părţi civile.

Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect, potrivit dispoziţiilor art. 19 din C. proc. pen., tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea infracţiunii.

Partea civilă este persoana fizică sau juridică care are pretenţii materiale sau morale şi exercită, în scopul menţionat de textul art. 19 din C. proc. pen., acţiunea civilă în procesul penal (persoana vătămată sau succesorii acesteia), o asemenea calitate fiind dobândită nu din oficiu, ci printr-o cerere de constituire ca parte civilă, formulată oral sau în scris, în condiţiile legii, cu indicarea naturii şi întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care aceasta se întemeiază.

Odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., procedura desfiinţării unui înscris nu mai este atribuită instanţei civile, ci instanţei penale, respectiv judecătorului de cameră preliminară.

Acest aspect este statuat cu claritate în paragraful 33 din decizia nr. 166 din 17 martie 2015 pronunţată de Curtea Constituţională a României referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54, art. 344 alin. (3) şi (4), art. 346 alin. (3) şi (7), art. 347 şi art. 5491din C. proc. pen., publicată în Monitorul Oficial nr. 264 din 21 aprilie 2015:

"În prezent, Curtea observă că, odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., procedura desfiinţării unui înscris nu mai este atribuită instanţei civile, ci instanţei penale, respectiv judecătorului de cameră preliminară, conform art. 549^1, aceasta fiind una dintre procedurile speciale reglementate expres de titlul IV din noul cod. Doctrina recentă arată că, în reglementarea actuală, instanţa sesizată este cea penală şi nu cea civilă, cauza neavând natura unei acţiuni civile, nici în situaţia în care obiectul sesizării îl constituie desfiinţarea unui înscris".

Doar instanţa de judecată penală poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, atunci când schimbarea acestei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă (art. 256 C. proc. pen.).

Însă, acest atribut al instanţei penale nu echivalează cu luarea măsurii desfiinţării unui înscris în cadrul laturii civile a cauzei, câtă vreme condiţia imperios necesară pentru exercitarea acţiunii civile în procesul penal, aceea de a exista o constituire de parte civilă, nu este îndeplinită în cauza penală în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 2224/2017.

Un argument în plus că măsura desfiinţării înscrisului falsificat a fost dispusă de instanţă în cadrul laturii penale a cauzei, rezidă în chiar textul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., indicat de instanţa penală ca temei al măsurii, care menţionează obligaţia instanţei penale de a se pronunţa cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, chiar şi în situaţia în care în cauza penală nu există constituire de parte civilă, cum este, de altfel, situaţia procesului penal finalizat cu pronunţarea sentinţei penale a cărei anulare parţială se solicită.

Prin urmare, în dosarul de faţă, nu se poate supune analizei instanţei civile revizuirea măsurii desfiinţării unui înscris falsificat dispusă în latura penală a procesului de către o instanţă penală, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., care limitează doar la soluţiile pronunţate asupra laturii civile a procesului penal elementele hotărârilor judecătoreşti penale definitive a căror revizuire poate fi cerută în faţa instanţei civile.

Sub un al doilea aspect, se constată că instanţa penală a analizat, în soluţionarea apelului formulat de persoanele vătămate (intimaţii din prezenta cauză) împotriva sentinţei penale nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017, excepţia autorităţii de lucru judecat invocate de inculpaţi (revizuenţii din dosar), în raport cu decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014, reţinând că:

"Împotriva acestui fals nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat ori puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 945/2016 (n.n. numărul corect al deciziei este 935) a Curţii de Apel Cluj, fiindcă decizia menţionată nu a statuat asupra existenţei falsului ce face obiectul prezentei acţiuni penale.

Datorită acestor considerente nu poate fi primit motivul de apel formulat sub aspectul laturii civile potrivit căruia prima instanţă nu ar fi avut oricum ce anume să anuleze.

Dimpotrivă, potrivit art. 25 alin. (3) C. proc. pen. prima instanţă era obligată chiar din oficiu să se pronunţe asupra desfiinţării înscrisului falsificat."

Pe baza celor mai sus arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în litigiul ce a format obiectul dosarului penal nr. x/2014 al Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, instanţa de apel s-a pronunţat asupra autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016, ceea ce face ca analiza motivului de revizuire reprezentat de pronunţarea, sub aspectul laturii civile, a hotărârii penale cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii civile să nu mai poată fi realizată în cadrul prezentei cereri de revizuire.

Sub un al treilea aspect, cât priveşte aspectele invocate de revizuenţi în legătură cu soluţia instanţei de apel, Înalta Curte apreciază că, în realitate, acestea constituie veritabile critici privind dezlegarea dată laturii penale a litigiului, sub aspectul situaţiei de fapt şi încadrării juridice reţinute de instanţele penale, revizuenţii susţinând, în esenţă, că în speţa penală nu se poate susţine că s-ar fi conturat existenţa unui înscris fals, respectiv a infracţiunilor de fals şi instigare la fals, precum şi că instanţa penală trebuia să recunoască valenţe probatorii registrului acţionarilor reconstituit de Consiliul de Administraţie aflat în funcţie la data de 7 noiembrie 2011.

Revizuenţii supun atenţiei instanţei de revizuire şi împrejurarea că instanţa penală a reţinut, în mod nelegal, calitatea de persoană vătămată cu privire la intimatul A., deşi instanţa civilă, în dispozitivul deciziei civile nr. 935/2016, a decis că acesta nu are calitate procesuală, pierzând calitatea de acţionar.

Or, astfel de critici sunt incompatibile cu profilul şi scopul căii extraordinare de atac a revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin coroborare cu cele ale art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., întrucât instanţa civilă competentă să se pronunţe asupra revizuirii nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei, sub aspect penal, al hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze dacă hotărârea pronunţată asupra laturii penale a hotărârii considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă, sub aspectul laturii civile, ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre.

Prin urmare, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele prescrise de lege pentru a fi primită revizuirea întemeiată pe argumentul contrarietăţii de hotărâri, văzând şi textul art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii L., K., H., M. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016 şi a deciziei civile nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2019.