Appeal over suspension order dismissed as moot after preliminary ruling issued

Şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2019

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Pârâtă S.C. A. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 408/NLP/A din 26 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi B. şi C. şi cu intimata-pârâtă D..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, sub număr de dosar x/2016

Prin încheierea din 22 octombrie 2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în baza art. 520 alin. (4) C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având ca obiect pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la admisibilitatea recursurilor de genul celui de faţă.

A dispus înaintarea dosarul la arhiva instanţei, până la încetarea motivelor care au determinat suspendarea.

Împotriva încheierii de suspendare din 22 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, reclamanţii C. şi B. au declarat recurs, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi C. şi B. au susţinut, în esenţă, că instanţa a dispus suspendarea judecării recursului, prevalându-se de dispoziţiile art. 520 alin. (4) C. proc. civ., care instituie un caz de suspendare facultativă a judecăţii cauzei, ignorând aplicabilitatea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 454/2019 publicată în Monitorul Oficial nr. 836/1 octombrie 2018, potrivit căreia recursul declarat în cauză era admisibil.

În opinia recurenţilor-reclamanţi, încheierea atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor legale, respectiv a dispoziţiilor art. 5, art. 6 şi art. 20 C. proc. civ. referitoare la respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, aspect ce atrage sancţiunea nulităţii în raport cu art. 174 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

Intimatele-pârâte E. (fostă A. S.A.) şi D. prin mandatar E. (fostă A. S.A.) nu au formulat întâmpinări.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 1 martie 2019 s-a dispus comunicarea raportului către părţi, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părţile nu au depus la dosar puncte de vedere asupra raportului întocmit.

Prin încheierea din 20 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis, în principiu, recursul şi a acordat termen la 8 noiembrie 2019, cu citarea părţilor.

La 7 noiembrie 2019, recurenţii-reclamanţi au depus la dosar note de şedinţă prin care au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei în vederea reluării judecăţii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu, a reţinut următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Astfel, printre condiţiile care se cer a fi îndeplinite în vederea exercitării acţiunii civile se numără şi existenţa interesului, prin interes înţelegându-se folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca acesta să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 teza I C. proc. civ.

Cerinţa interesului trebuie să se verifice nu numai la data sesizării instanţei, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii civile (cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac etc.).

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii în procedura specifică.

Conform art. 458 C. proc. civ.:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes (…)".

În speţă, prin încheierea atacată s-a dispus suspendarea judecării recursului formulat pârâta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi B. şi C. şi cu intimata-pârâtă D., până la soluţionarea dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având ca obiect pronunţarea unei hotărâri prealabile.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, ulterior promovării prezentului recurs, la 14 ianuarie 2019, prin decizia nr. 2/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat asupra sesizării ce a format obiectul dosarului nr. x/2018, în raport cu care a fost suspendată judecata recursului declarat de pârâta S.C. A. S.A..

Prin urmare, efectele încheierii recurate s-au produs până la 14 ianuarie 2019, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat prin decizia nr. 2/14 ianuarie 2019, în dosarul nr. x/2018, de la acest moment motivul de suspendare a încetat existând posibilitatea ca judecata cauzei să poată continua, la iniţiativa părţii interesate, prin simpla formulare a unei cereri de repunere pe rol.

Astfel, cererea de recurs promovată de recurenţii-reclamanţi a rămas lipsită de interes, demersul procesual, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluţia consacrată jurisprudenţial în atare situaţii este aceea a respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C. şi B. împotriva încheierii din 22 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C. şi B. împotriva încheierii din 22 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2019.