Low-value claim between professionals: Pitesti District Court retains jurisdiction as consumer rules do not apply
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Pitesti District Court, Civil Section, has jurisdiction to hear the case, thereby designating it as the competent court and ordering the case file be sent there for continued proceedings. The dispute arose from a low-value claim filed by a professional against a professional defendant, with the Pitesti court declining jurisdiction in favor of the Cornetu court based on territorial rules, and the Cornetu court reciprocally declining, prompting the conflict. The Court held that the provisions of Article 121 of the Civil Procedure Code, which mandate exclusive territorial jurisdiction at the consumer's domicile for claims by professionals against consumers, were inapplicable because the defendant was a professional, not a natural person acting outside their commercial activity under Article 2(2) of Government Ordinance No. 21/1992. Consequently, under Article 107(1) and Article 113(1)(3) of the Civil Procedure Code, territorial jurisdiction was based on the defendant’s registered office or contractual place of performance, creating alternative jurisdiction, and since the improperly invoked exception was a matter of private order under Article 130(3), it could only be raised by the defendant, not the court ex officio, so the Pitesti court's jurisdiction was retained.
Legislator headnote
AI generatedart. 1028 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 121 C. proc. civ, art. 126 alin. (2) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ; Low-value claim between professionals: Pitesti District Court retains jurisdiction as consumer rules do not apply: Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, potrivit art. 1028 C. proc. civ., competenţa materială de a soluţiona cererea de valoare redusă în primă instanţă aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2019
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3478 din 27 mai 2019, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, potrivit art. 1028 C. proc. civ., competenţa materială de a soluţiona cererea de valoare redusă în primă instanţă aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.
În raport de dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie teritorială domiciliază pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Cu toate acestea, potrivit art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămânând aplicabile. Aceste norme au un caracter imperativ, de la care nu se poate deroga decât în condiţiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., fiind instituită astfel o competenţă teritorială exclusivă. Rezultă că, în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, în situaţia în care părţile nu au convenit alegerea instanţei competente după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială aparţine unei anumite instanţe, aşadar competenţa teritorială are un caracter absolut.
Conform art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992, consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale. Astfel, având în vedere natura raporturilor invocate de către reclamantă, pârâtul are calitatea de consumator, iar reclamanta pe cea de profesionist.
Instanţa a reţinut că sediul activ al pârâtei A. S.R.L., este situat în Popesti Leordeni, jud. Ilfov, iar părţile nu au ales competenţa de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti ulterior naşterii dreptului la despăgubire.
Prin sentinţa civilă nr. 3794 din 29 august 2019, Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., în cazul încălcării normelor de competenţă teritorială, în afară de cea exclusivă, excepţia de necompetenţă de ordine privată (relativă) poate fi invocată numai de către pârât şi numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
Pe de altă parte, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, pârâta A. S.R.L. neavând calitatea de consumator în prezenta cauză, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992, potrivit cărora consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
Prin urmare, întrucât necompetenţa în această situaţie este de ordine privată, instanţa nu putea să invoce din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale.
În condiţiile în care pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale până la termenul de judecată din data de 27.05.2019, competenţa este şi rămâne câştigată în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Instanţa reţine că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea cu valoare redusă întemeiată pe dispoziţiile art. 1026 şi urm. din noul C. proc. civ.
În speţa dedusă judecăţii suntem în prezenţa unui litigiu cu valoare redusă, nefiind incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., potrivit cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.
Potrivit dispoziţiilor art. 2. alin. (1) pct. 2 din Ordonanţa nr. 21/1992, prin consumator se înţelege " (...) orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale", or în cauză, pârâta este un profesionist.
Instanţa competentă să soluţioneze cererea este judecătoria, raportat la prevederile art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuând:
"Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun."
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 107 alin. (1), coroborat cu art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar în cererile privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, mai este competentă instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte a obligaţiei.
Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 116 C. proc. civ.
Pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului.
Raportat la aceste considerente, Judecătoria Piteşti nu putea, din oficiu, să invoce necompetenţa în soluţionarea cererii, raportat la dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 noiembrie 2019.