Road traffic accident damages claim: cassation appeal annulled for failure to meet legal grounds, leaving appellate reduction of moral and material damages in force

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 29.06.2017, reclamantul A. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta B. S.A şi intervenientul forţat C. să se dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 80.000 euro (368.000 RON) în echivalent în RON la data efectuării plăţii reprezentând daune morale suferite în urma accidentului rutier din data de 06.06.2016; 35.431 RON cu titlu de daune materiale;

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 54 alin. (2) şi art. 49 din Legea nr. 136/1995, art. 1349 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 95/C pronunţată la data de 01 februarie 2018 de Tribunalul Braşov, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A şi intervenientul forţat C..

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 50.000 euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii) reprezentând daune morale şi 2.541,66 RON reprezentând daune materiale.

Au fost respinse celelalte pretenţii ale reclamantului.

A fost obligată pârâta la plata sumei de 1500 RON cu titlul de cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva acestei soluţii au declarat apel reclamantul A. şi pârâta B. S.A. solicitând: reclamantul - admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 80.000 euro, în echivalent RON, la data plăţii, reprezentând daune morale suferite în urma accidentului rutier şi a sumei de 35.341 RON, cu titlu de daune materiale şi acoperirea cheltuielilor de judecată ocazionate; pârâta - admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul reducerii despăgubirilor acordate cu titlul de daune morale.

Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă prin decizia civilă nr. 1807/Ap din 27 noiembrie 2018 a admis în parte apelurile declarate de reclamantul A. şi parata S.C. B. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 95/C/2018 pronunţata de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2017, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:

A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 20.000 euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii) reprezentând daune morale şi 33.216,66 RON reprezentând daune materiale.

Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Împotriva deciziei nr. 1807/Ap din 27 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă reclamantul A. a declarat recurs.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul critică decizia atacată în raport de încălcarea normelor de drept material reprezentate de dispoziţiile art. 1349 şi 1391 C. civ., care conferă persoanei lezate dreptul la o despăgubire cu privire la toate suferinţele cauzate de fapta ilicită.

Instanţa de apel a redus cuantumul daunelor morale, raportându-se la zilele de îngrijiri medicale al căror cuantum a fost evaluat la 766 RON/zi. Independent de suma acordată cu acest titlu, repercusiunile faptei ilicite sunt simţite şi la doi ani după producerea evenimentului rutier, suferinţele fizice şi psihice fiind prezente şi în prezent.

Recurentul apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre fără să dispună repararea în totalitate a prejudiciului suferit şi doar pentru perioada zilelor de îngrijiri medicale constate prin certificat medico-legal.

Cu privire la cuantumul daunelor morale, recurentul susţine că acestea trebuie să reprezinte o despăgubire echitabilă potrivit practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, era necesar ca instanţa de apel să judece în echitate, adică să procedeze la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare ale cauzei.

Sub un ultim aspect arată că instanţa de apel nu a analizat în niciun mod probele administrate şi nu a dat valenţă practicii judiciare, analizând doar probele propuse de asigurător.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, la termenul din 24 octombrie 2019, a invocat, din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 189 alin. (2) din acelaşi cod, excepţia nulităţii recursului.

Luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Aşadar, din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţa nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

În speţă, se constată că în dezvoltarea motivelor de recurs principala critică a recurentului-reclamant vizează cuantumul daunelor morale acordate de către instanţa de apel, critică ce vizează aspecte de netemeinicie şi care nu poate fi examinată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., invocat în susţinerea recursului.

În consecinţă, se constată că recurentul-reclamant nu indică în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva art. 488 C. proc. civ. şi ce dispoziţii legale au fost încălcate de către instanţa de apel în soluţionarea apelului.

În cauză, recurentul-reclamant nu s-a conformat, aşadar, dispoziţiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât, în declaraţia de recurs nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege, sens în care, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale precitate şi pe cale de consecinţă, să constate nulitatea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1807/A din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1807/A din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A. şi intimatul-intervenient C..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2019.