Knife attack during conflict: proportionality limits of legitimate defense and excessive self-defense classification
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's sentence of six years' imprisonment and a two-year deprivation of rights, with the additional execution of a previously revoked one-year and six-month suspended sentence, effectively resulting in a total of ten years' imprisonment. The case involved a dispute where the defendant contested a conviction for voluntary homicide committed in the excess of legitimate defense, arguing that his actions constituted lawful self-defense against an aggressor who had threatened him with a metal bar and knocked him to the ground. The court held that the defendant's use of a knife to deliver six strikes to vital areas was manifestly disproportionate and evidenced an intent to kill, thus failing the requirements of legitimate defense under Article 44 of the Penal Code and instead constituting an excess of legitimate defense under Article 73(1)(a). Consequently, the appeal to quash the conviction and obtain acquittal was rejected, the mitigating circumstance for excess of legitimate defense was deemed appropriately applied by the lower court, and the defendant was ordered to pay judicial costs to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 lit. i) C. pen, art. 37 lit. a) C. pen, art. 83 C. pen, art. 73 lit. a) C. pen, art. 73 alin. (1) lit. a) C. pen, art. 44 C. pen; Knife attack during conflict: proportionality limits of legitimate defense and excessive self-defense classification: Această împrejurare a fost însă reținută de curtea de apel, care a aplicat în favoarea inculpatului prevederile art. 73 alin. (1) lit. a) C. pen., privind depășirea limitelor legitimei apărări.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 40 din 30 ianuarie 2004, Tribunalul Brăila l-a condamnat pe inculpatul M.R. la 8 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 32/2001 a Judecătoriei Brăila, dispunându-se executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară mai sus-menționată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în fapt că, în ziua de 28 august 2003, în jurul orelor 20,30, în cursul unui conflict spontan, inculpatul i-a aplicat părții vătămate G.G. 6 lovituri de cuțit în zona toracică și în umăr, cauzându-i leziuni care i-au pus acestuia viața în primejdie.
Prin decizia penală nr. 216 din 15 aprilie 2004, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de inculpat, împotriva sentinței primei instanțe, a desființat hotărârea atacată și, în rejudecare, a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă, prevăzută de art. 73 lit. a) C. pen., reducând pedeapsa pentru infracțiunea comisă, la 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a menținut revocarea suspendării pedepsei de un an și 6 luni închisoare și s-a dispus ca inculpatul să execute și această pedeapsă, alături de pedeapsa aplicată în cauză.
Împotriva deciziei instanței de apel, inculpatul a declarat recurs, cerând casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și achitarea sa, cu motivarea că a acționat în legitimă apărare, iar în subsidiar, o mai substanțială reducere a pedepsei în condițiile art. 73 lit. a) C. pen.
Recursul nu este fondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul i-a aplicat părții vătămate cele 6 lovituri de cuțit, provocându-i leziunile grave, care i-au pus în primejdie viața, în condițiile agresiunii comise împotriva sa de către partea vătămată. Potrivit declarațiilor martorilor B.L., M.V., R.I. și ale părții vătămate G.G., partea vătămată l-a amenințat pe inculpat cu o rangă de fier, apoi l-a trântit la pământ, iar inculpatul s-a apărat din această poziție, lovindu-l pe agresor cu cuțitul.
Această împrejurare a fost însă reținută de curtea de apel, care a aplicat în favoarea inculpatului prevederile art. 73 alin. (1) lit. a) C. pen., privind depășirea limitelor legitimei apărări.
În condițiile concrete ale faptei, nu se poate reține că inculpatul a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare, prevăzută de art. 44 C. pen., dat fiind că reacția sa la agresiunea exercitată de partea vătămată a fost vădit disproporționată. Astfel, lovindu-l pe G.G. cu cuțitul de mai multe ori într-o zonă vitală a corpului, inculpatul a acționat, nu doar în scopul legitim de a înlătura agresiunea, ci cu intenția de a-l ucide pe agresor, ceea ce depășește în mod evident limitele unei apărări necesare și, deci, îndreptățite.
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, curtea de apel a reținut în favoarea acestuia, așa cum s-a arătat, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 alin. (1) lit. a) C. pen., reducând pedeapsa principală de la 8 ani și 6 luni închisoare la 6 ani închisoare, iar pedeapsa complementară, de la o durată de 3 ani la una de 2 ani. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că pedeapsa aplicată inculpatului prin decizia curții de apel corespunde criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen.
În consecință, recursul inculpatului M.R. urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.R. împotriva deciziei penale nr. 216/ A din 15 aprilie 2004 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 septembrie 2003 la 23 iunie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 iunie 2004.