Former clerk's damages claim routed to Tribunal Bihor after competency conflict resolved

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018, in data de 12.11.2018, mai mulţi reclamanţi, printre care şi A., au învestit Tribunalul Timiş cu un conflict de muncă, în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş, avand ca obiect plata unor daune-interese pentru plata cu întârziere a unor drepturi salariale stabilite prin titluri executorii.

Prin sentinţa civilă nr. 232/PI/28.02.2019, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanţii au calitatea de grefieri la Judecătoria Sânnicolau Mare; or, potrivit art. 127, alin. (1) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (3), "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

De asemenea, a reţinut că potrivit art. 127 alin. (21) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor, secţia I civilă, care, la termenul de judecată din data de 10.06.2019, a dispus disjungerea acţiunii pentru reclamanta A. şi formarea unui dosar separat.

Urmare a disjungerii, cauza privind pe reclamanta A. a fost înregistrată sub nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 840/LM/16.09.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bihor, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamanta A. era pensionară, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile de ordine publică ale art. 127 C. proc. civ. referitoare la competenţa teritorială absolută a instanţei în judecarea cererii formulate de un grefier care îşi desfăşoară activitatea la o instanţă inferioară celei sesizate.

Prin urmare, în lipsa invocării de către părţi a unei excepţii de necompetenţă relativă sau a existenţei unei cauze de necompetenţă absolută, Tribunalul Timiş este instanţă competentă de a judeca cererea având ca obiect drepturi salariale.

Astfel, s-a apreciat că raportat la obiectul cererii introductive de instanţă, competenţa teritorială aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, potrivit art. 269 din Codul Muncii coroborat cu art. 208 - 210 din Legea nr. 62/2011.

Având în vedere că domiciliul reclamantei se află în circumscripţia Tribunalului Timiş, s-a reţinut că aparţine acestei instanţe competenţa teritorială de a soluţiona cauza.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea reclamanţilor având calitatea de grefieri la Judecătoria Sânnicolau Mare, întemeiată pe dispoziţiile art. 210 coroborate cu art. 216 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, a fost introdusă la Tribunalul Timis.

Instanţa sesizată a constatat că erau aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., cauza fiind declinată la Tribunalul Bihor, instanţa de acelaşi grad, aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate faţă de circumscripţia în care se află instanţa la care reclamanţii îşi desfăşurau activitatea.

În legătură cu reclamanta A., care la data cererii de chemare în judecată era pensionară, Tribunalul Bihor a dispus disjungerea şi formarea unui dosar separat care a fost declinat la prima instanţă sesizată, respectiv Tribunalul Timiş, în raza căreia domiciliază această reclamantă.

Cu privire la obiectul cauzei, astfel cum a fost disjunsă, se reţine că reclamanta, fost grefier la Judecătoria Sânnicolau Mare, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Timiş a investit instanţa cu un litigiu având ca obiect plata unor daune-interese, pentru plata cu întârziere a unor drepturi salariale.

În cazul cererii de chemare în judecată având ca obiect conflicte de muncă, competenţa teritorială este alternativă, dând posibilitatea alegerii de către reclamant între instanţele competente, respectiv cea de la locul unde îşi are domiciliul sau cea de la locul de muncă al acestuia.

Reclamanta A. nu mai este un auxiliar al justiţiei dintre cei arătaţi în alin. (3) al art. 127 din C. proc. civ. care să îşi desfăşoare activitatea profesională la instanţa competentă de la locul unde îşi are domiciliul, însă Tribunalul Timiş şi instanţa de jurisdicţie superioară Curtea de Apel Timişoara se află în situaţia unui cumul al competenţei jurisdicţionale cu calitatea de parte, respectiv de pârâţi în procesul iniţiat de reclamantă.

Astfel, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar alin. (2) prevede ca "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Conform art. 127 alin. (3) C. proc. civ., aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Se reţine că în acord cu decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018, publicată în M.Of. al României Partea I nr. 638/23.07.2018, prin Legea nr. 310/2018 au fost modificate dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., însă la stabilirea competenţei teritoriale se are în vedere forma nemodificată a art. 127 din C. proc. civ., în vigoare la data introducerii acţiunii (12.11.2018), potrivit dispoziţiilor art. 25 din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638/23.07.2018 s-a constatat că sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum şi sintagma "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituţionale; de asemenea, s-a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă, având în vedere că există elemente obiective care conduc în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului, întrucât instanţa din care face parte cumulează competenţa jurisdicţională cu calitatea de parte în proces.

În paragraful 32 al acestei decizii, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "legiuitorul a urmărit să scoată această categorie specială de cereri, în care un judecător este parte în proces, de sub incidenţa aplicării strămutării procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cauza calităţii părţilor, eventualul disconfort al părţii judecător creat prin ieşirea acestor cauze din circumscripţia curţii de apel trebuind a fi minimalizat în considerarea principiului imparţialităţii justiţiei şi a intereselor legitime ale celeilalte părţi. Astfel, indiferent dacă competenţa de soluţionare a unor astfel de cauze revine judecătoriei, tribunalului sau chiar curţii de apel, acestea vor fi soluţionate de instanţe de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, măsura fiind mult mai energică decât în cazul strămutării, unde o eventuală admitere a cererii ar conduce la învestirea doar a unei instanţe de acelaşi grad din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, putând da naştere în aplicarea normelor legale unor situaţii neprevăzute la edictarea acestora."

Prin această decizie, s-a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sub rezerva interpretativă, stabilindu-se condiţiile în care dispoziţiile legale se subsumează exigenţelor Constituţiei.

Curtea Constituţională a României retine că noţiunea de judecător din cuprinsul alin. (1) şi (2) ale art. 127 din C. proc. civ., îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care vizează şi urmează, deci, a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de pârât/reclamant, după caz.

Nu poate fi justificată declinarea competenţei de soluţionare a cauzei prin eliberarea din funcţia de grefier a reclamantei, în virtutea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., în condiţiile în care, atât Tribunalul Timiş, cât şi Curtea de Apel Timişoara, în a cărei circumscripţie se află sus-menţionatul tribunal, au calitatea de pârâţi, împrejurare ce atrage incidenţa dispoziţiilor alin. (2) al art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituţională.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 octombrie 2019.