Revision for contradictory judgments unavailable for non-unified judicial practice on salary recalculation

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2019

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 847 din 06 decembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018 a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi.

A fost obligat pârâtul la recalcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, aferente perioadei 01.08.2015-30.11.2015 prin aplicarea majorării de 12 % a salariului de bază, conform O.U.G. nr. 83/2014. A fost obligat pârâtul la recalcularea drepturilor salariale majorate conform O.U.G. nr. 83/2014, O.U.G. nr. 54/2015 şi O.U.G. nr. 9/2017 luând în considerare majorarea de 12 % dispusă mai sus, pentru perioada 01.12.2015-30.06.2017.

A fost obligat pârâtul la plata diferenţelor de drepturi salariale dintre cele calculate conform dispoziţiilor de mai sus şi cele efectiv încasate pe perioada 01.08.2015-30.06.2017, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective şi la plata dobânzii legale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, reclamanta A. şi pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi.

Prin decizia nr. 673 din data de 18 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respins apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 847 din 06 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

A fost admis apelul declarat de pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi împotriva sentinţei civile nr. 847 din 06 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018.

A fost schimbată sentinţa civilă nr. 847 din 06 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în sensul că a repins acţiunea în totalitate.

Împotriva deciziei nr. 673 din data de 18 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, a formulat cerere de revizuire A., solicitând admiterea cererii de revizuire şi anularea în tot a hotărârii atacate şi modificarea hotărârii instanţei în sensul admiterii cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată.

A arătat faptul că în dosarul nr. x/2018 s-a pronunţat decizia civilă nr. 538/05.03.2019, definitivă, prin care s-a soluţionat apelul formulat de către ISJ Mehedinţi, în sensul respingerii căii de atac, iar soluţia dată de către Tribunalul Mehedinţi în acest dosar a rămas nemodificată, reclamantei fiindu-i acordate drepturi salariale.

Ulterior, prin decizia civilă nr. 673 din data de 18.03.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, de către Curtea de Apel Craiova, definitivă, s-a dispus admiterea apelului formulat de către ISJ Mehedinţi şi respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată formulată de către revizuentă. Aşadar, aceasta este critica pentru care a înţeles să formuleze prezenta cerere de revizuire, întrucât există două hotărâri judecătoreşti contradictorii, iar obiectul acţiunilor în ambele dosare este acelaşi.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 6 si pct. 8 C. proc. civ.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2019.

La data de 23.04.2019, intimatul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi a formulat întâmpinare, solicitând respingerea, ca nefondată, a cererii de revizuire.

Prin decizia nr. 1378 din 15 mai 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii acesteia, în raport de dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În motivarea cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta susţine că decizia a cărei revizuire se solicită, respectiv nr. 673 din data de 18 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, este contradictorie faţă de decizia civilă nr. 538 din 05 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2018.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti să fie pronunţate în dosare diferite: să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

În speţă, revizuenta a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 673 din 18 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că aceasta este potrivnică şi încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 538 din 05 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2018.

În aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile expres cerute de lege.

Revizuenta arată că există o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive pronunţate, în speţe similare, de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în privinţa altor persoane, cauze soluţionate în contradictoriu cu acelaşi intimat, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi.

Din examinarea conţinutului cererii de revizuire, se reţine faptul că revizuenta invocă împrejurarea că, la nivelul Curţii de Apel Craiova există practică judiciară neunitară, pronunţându-se hotărâri judecătoreşti contradictorii în pricini având ca obiect recalcularea şi plata drepturilor salariale, promovate în baza aceluiaşi temei juridic.

Or, practica neunitară a instanţelor datorată aplicării şi interpretării greşite a unor norme de drept material nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8. din C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia astfel de situaţii.

Remediul practicii neunitare rămâne pronunţarea unei decizii în interesul legii, însă, date fiind efectele unei astfel de decizii, chiar şi aceasta ar fi lipsită de orice finalitate în privinţa situaţiei revizuentei, întrucât art. 517 alin. (2) C. proc. civ. prevede că soluţiile care se pronunţă în interesul legii nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

Înalta Curte constată că demersul judiciar al revizuentei nu a fost determinat de existenţa unei hotărâri judecătoreşti potrivnice în sensul dispoziţiei legale mai sus amintite, ci de nemulţumirea acesteia faţă de soluţia nefavorabilă pronunţată de Curtea de Apel Craiova, spre deosebire de soluţia pronunţată de aceeaşi instanţă într-o cauză similară.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 673 din 18 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 673 din 18 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 octombrie 2019.