Consumer credit commission clauses; material jurisdiction of appellate vs. supreme court for appeals against tribunal judgments under 200,000 RON

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2019

Asupra recursurilor de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. x/2017 reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâta S.C. C. S.A., solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a clauzelor referitoare la comisionul de administrare lunară prevăzut de art. 4.10 lit. b) din contractul de credit nr. x din 26.09.2007 şi la comisionul de rambursare anticipată prevăzut la art. 4.10 lit. a) din contractul încheiat de părţi, astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. x din 24.02.2010, art. III punctele 8, 9 şi 10, întrucât sunt clauze abuzive şi, pe cale de consecinţă, să fie obligată pârâta să restituie sumele încasate cu acest titlu pentru perioada octombrie 2007- mai 2011, precum şi dobânda legală aferentă acestui debit, ce se va calcula de la data încasării comisioanelor până la restituirea efectivă a acestora, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Prin sentinţa civilă nr. 703 din 29 martie 2018, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. x/2017 a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanţii B. şi A., în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. - Agenţia Motru, S.C. C. S.A. şi S.C. D.; s-a constatat nulitatea absolută a clauzei înscrise la art. 4.10 lit. a) din contractul de credit x/26.09.2007, respectiv clauza cu privire la comisionul de acordare credit de 1,00 % calculat la valoarea creditului, ca fiind abuzivă şi, în consecinţă, s-a dispus eliminarea acesteia din contract; a fost obligată pârâta S.C. C. S.A la plata către reclamanţi a sumei de 430 CHF încasată cu titlu de comision de acordare credit precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume începând cu data introducerii acţiunii, respectiv 29.05.2017 şi până la data plăţii integrale; a fost obligată pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 1000 RON cheltuieli de judecată; a fost respinsă în rest cererea.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii B. şi A. şi pârâta S.C. C. S.A.

Prin decizia nr. 577 din 12 decembrie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-pârâtă S.C. C. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 703 din 29.03.2018 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu apelanţii-reclamanţi B. şi A..

A admis apelul formulat de apelanţii-reclamanţi B. şi A., împotriva sentinţei civile nr. 703 din 29.03.2018 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu apelanta-pârâtă S.C. C. S.A. şi intimatele-pârâte S.C. C. S.A. - Agenţia Motru, S.C. D. şi E., a schimbat sentinţa apelată în sensul că au fost obligate intimatele la plata dobânzii legale aferente sumei achitate cu titlu de comision de la data perceperii comisionului de acordare.

Prin decizia nr. 71/2019 din 27 februarie 2019, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a admis cererea având ca obiect completarea dispozitivului deciziei nr. 577/12.12.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017, formulată de apelanţii-reclamanţi B. şi A., în contradictoriu cu apelanta-pârâtă F. S.A. prin Direcţia Juridică - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu şi intimatele-pârâte F. S.A.-Agenţia Motru prin Direcţia Juridică - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu, S.C. D. şi E. şi au fost obligate intimatele la plata sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 577 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă au declarat recurs reclamanţii A. şi B. şi pârâtele E. S.A., D.. şi F. S.A. - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu.

Totodată, recurenta-pârâtă E. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 71/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 20 mai 2019.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursurilor declarate în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Recursurile au fost declarate împotriva unei decizii pronunţate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.

Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune şi în prezenta cauză.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul recursurilor îl reprezintă decizia nr. 577 din 12 decembrie 2018, respectiv decizia nr. 71/2019 din 27 februarie 2019 (de completare dispozitiv), pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Fiind atacate hotărâri pronunţate în apel de tribunal rezultă că recursurile declarate împotriva acestor hotărâri sunt de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova rezultă că soluţionarea recursurilor declarate în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursurilor în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de recurenţii-reclamanţi A. şi B. şi de recurentele-pârâte E. S.A., D.. şi F. S.A. - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 577 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă E. S.A. împotriva deciziei nr. 71/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 octombrie 2019.