Real estate contract nullity claim recourse annulled for non-payment of judicial stamp tax

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă,

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată la data de 8 septembrie 2017 pe rolul Tribunalului Arad, secţia I civilă cu nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanţei de judecată ca, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C.:

1) să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/26 mai 2008 de BNP D. având ca obiect imobilele situate în Pecica, în suprafaţă totală de 290.600 mp identificate astfel: teren în suprafaţă de 100.000 mp identificat cu nr. x înscris in CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 5.000 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 7.800 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 70.000 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 20.000 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 50.000 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 28.900 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica; teren în suprafaţă de 8.900 mp identificat cu nr. x înscris în CF x - CF vechi x NDF Pecica;

2) să dispună restabilirea situaţiei anterioare de Carte Funciară, în sensul radierii înscrierilor de sub Bl. din toate Cărţile Funciare; - -

3) să oblige pârâţii la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.000.000 euro, echivalentul în RON la data plăţii, reprezentând preţul vânzării, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data introducerii acţiuni până la data plăţii efective, precum şi a sumei de 33.745 RON reprezentând onorariu notarial şi taxe de înscriere contract în CF;

4) să fie obligaţi pârâţii la cheltuieli de judecată.

Prin încheierea pronunţată în Camera de consiliu la data de 14 septembrie 2017, secţia I civilă a Tribunalului Arad a constatat necompetenţa funcţională a secţiei şi a declinat competenţa de judecată a acţiunii în favoarea secţiei a II-a Civile a Tribunalului Arad.

Acţiunea a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civile a Tribunalului Arad, sub nr. x/2017*.

Prin sentinţa nr. 31 din 25 ianuarie 2018, Tribunalul Arad, secţia a II-a civilă a respins acţiunea civilă exercitată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., fiind obligată reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 27.904 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei anterior menţionate a formulat apel reclamanta S.C. A. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 418/A din 27 iunie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a respins apelul declarat de către reclamanta S.C. A. S.R.L, fiind obligată apelanta să plătească pârâţilor suma de 9735,60 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

La data de 8 august 2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei civile anterior menţionate, ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27 august 2018.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

În argumentarea motivului de casare invocat, recurenta-reclamantă a susţinut, sub un prim aspect, că decizia recurată a fost pronunţată de o instanţă necompetentă funcţional.

A mai susţinut, sub un al doilea aspect, că decizia pronunţată de către instanţa de apel este nemotivată, întrucât instanţa a avut în vedere, în cadrul considerentelor hotărârii, doar elemente rezultate din administrarea probei cu înscrisuri, respingând probele cu interogatoriul pârâţilor şi testimonială propuse de către recurenta-reclamantă.

Sub un al treilea aspect, recurenta-reclamantă a considerat că instanţa de apel a realizat o greşită aplicare a normelor de drept material pe care le-a invocat în cadrul cererii formulate (art. 948, 954, 966, 968 şi 1352 C. civ. anterior).

Sub un ultim aspect, recurenta-reclamantă a precizat că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., care impuneau cenzurarea, de către instanţă, în baza rolului său activ, a cuantumului cheltuielilor de judecată, pe care recurenta-reclamantă le-a apreciat ca fiind nejustificat de mari.

Prin întâmpinarea înregistrată la 1 octombrie 2018, intimaţii pârâţi B. şi C. au solicitat, în principal, anularea recursului, ca netimbrat, în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

În subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca tardiv formulat, în baza art. 485 C. proc. civ. şi, totodată, respingerea căii de atac ca fiind inadmisibilă.

Cu privire la fondul recursului, intimaţii pârâţi au solicitat respingerea acestuia şi menţinerea deciziei recurate, ca fiind legală şi temeinică.

La data de 2 octombrie 2018, apărătorul ales al recurentei-reclamante, avocat E., a transmis la dosarul cauzei, prin email, cererea recurentei reclamante de renunţare la recursul ce face obiectul dosarului, ce a fost depusă la dosar şi în original, la data de 25 octombrie 2018, având forma unui înscris sub semnătură privată .

Totodată, recurenta-reclamantă a solicitat, în scris, să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză a fost întocmit, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., raportul asupra admisibilităţii recursului declarat de recurenta-reclamantă, în cuprinsul căruia s-a apreciat că recursul este admisibil în principiu şi declarat în termen, dar nu a fost achitată taxa de timbru judiciar în valoare de 24752,5 RON.

S-a apreciat că motivele invocate nu permit exercitarea controlului de legalitate din perspectiva art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor instanţei cuprinse în încheierea de şedinţă din data de 15 februarie 2019, raportul asupra admisibilităţii recursului a fost comunicat părţilor din proces, cărora li s-a pus în vedere să formuleze, în scris, un punct de vedere asupra acestuia, în termen de 10 zile de la comunicare.

Prin rezoluţia de primire din 27 august 2018, în sarcina recurentei-reclamante S.C. A. S.R.L a fost stabilită obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru de 24752,5 RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

La termenul de judecată din data de 18 octombrie 2019, constatând că recursul formulat de către recurenta-reclamantă nu a fost timbrat, deşi aceasta a fost înştiinţată cu privire la obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru de 24752,5 RON, Înalta Curte a invocat, din oficiu şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei de netimbrare a recursului, ce urmează a fi analizată cu prioritate faţă de restul aspectelor invocate prin cererea de recurs şi, respectiv, prin întâmpinare.

Excepţia de netimbrare va fi admisă şi recursul va fi anulat, ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxele fiind datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice.

Alineatul 1 al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

Conform dispoziţiilor art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.

În conformitate cu dispoziţiile art. 197 C. proc. civ., "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată în condiţiile legii".

În cauză se constată că cererea formulată de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L, având ca obiect recurs declarat împotriva împotriva deciziei civile nr. 418/A din 27 iunie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, nu a fost timbrată anticipat.

Se mai constată că până la acest termen de judecată, recurenta-reclamantă nu s-a conformat dispoziţiei instanţei de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 24752,5 RON.

Reţinând că, în speţă nu operează nicio scutire legală de la obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale mai sus redate şi să dispună anularea, ca netimbrată, a recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 418/A din 27 iunie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2019.