Annulment of civil appeal for failure to prepay judicial stamp tax on mandate contract damages

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2019

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20 ianuarie 2016 pe rolul Tribunalului Specializat Mureş, reclamantul A. a solicitat instanţei obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata sumei de 242.806 RON reprezentând prejudiciul cauzat reclamantului ca efect al revocării fără justă cauză a contractului de mandat nr. x/23.03.2015 încheiat între ei, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pricinuite.

La 6 mai 2016, pârâta B. S.A. a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea cererii formulată de reclamantul A., respectiv admiterea cererii reconvenţionale, cu obligarea reclamantului-pârât reconvenţional la plata sumei de 80.133,00 RON, reprezentând cheltuiala efectivă a societăţii raportat la renumeraţia acordată pe perioada aprilie - decembrie 2015 constând în prejudiciu adus societăţii B. S.A..

La 3 aprilie 2017, acţionarul C. a formulat cerere de intervenţie în interes propriu şi în contul societăţii achiesând în întregime la pretenţiile şi apărările din cererea reconvenţională.

Prin încheierea de şedinţă din 6 aprilie 2017, instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie principală formulată de acţionarul C., dar pe seama pârâtei B. S.A..

Prin sentinţa nr. 47 din 11 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Specializat Mureş a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A.; a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă reconvenţională B. S.A., în contradictoriu cu reclamantul-pârât reconvenţional A.; a fost respinsă cererea de intervenţie în nume propriu şi în contul societăţii B. S.A. formulată de intervenienta C.; au fost menţinute în sarcina statului cheltuielile de judecată constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 5961,12 RON cu privire la care reclamantul A. a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii şi au fost compensate restul cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 616/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în complet de divergenţă, s-a admis apelul reclamantului A., s-a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că s-a admis în parte acţiunea reclamantului şi a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 39.000 RON despăgubiri. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Cu opinia separată a doamnei judecător D., în sensul respingerii apelului formulat de reclamantul A..

Împotriva deciziei nr. 616/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea, în parte, a hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

La 18 septembrie 2018, recurenta-pârâtă B. S.A. a formulat recurs incident împotriva deciziei civile nr. 616/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului incident, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 18 ianuarie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Părţile nu au formulat puncte de vedere la raportul întocmit.

La termenul din 18 octombrie 2019, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului cererii de recurs formulată de reclamantul A., soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 7/C din 17 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, va fi anulat ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurentul nu s-a conformat obligaţiei ce-i revenea, respectiv să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 2567,5 RON, stabilită în sarcina sa.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării.

Este de amintit că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi să anuleze, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 616/A din 18 decembrie 2017pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În ceea ce priveşte recursul incident declarat de pârâta B. S.A., este de reţinut că, potrivit art. 491 raportat la art. 472 C. proc. civ., dacă recursul principal (în speţă recursul declarat de reclamantul A.) este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, recursul incident rămâne fără efect.

Astfel, în condiţiile în care soluţia este aceea de anulare ca netimbrat a recursului declarat de reclamantul A., recursul incident declarat de pârâta B. S.A. apare ca fiind rămas fără efect, în raport cu prevederile menţionate.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va constata recursul incident declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei nr. 616/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind rămas fără efect, conform art. 491 coroborat cu art. 472 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 616/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Constată ca fiind rămas fără efect recursul incident declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei nr. 616/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2019.