Extraterritorial jurisdiction of Supreme Court over appeals against tribunal decisions in monetary claims under 200,000 RON following unitary interpretation of CPC competence rules

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2019

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată sub număr de dosar x/2017, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele C. S.A. - Membră a D. Bucureşti şi C. - Sucursala Târgu Jiu, au solicitat instanţei ca prin sentinţa civilă ce va pronunţa să dispună constatarea nulităţii absolute a clauzei înscrisă la art. 16 pct. 2 din contractul de credit bancar ipotecar nr. x/05.05.2008, ca fiind abuzivă; constatarea nulităţii absolute a clauzei înscrisă la art. 5 pct. 1 lit. a) din contractul de credit bancar ipotecar nr. x/05.05.2008, ca fiind abuzivă şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de administrare a creditului în cuantum de 1% din valoarea creditului (591 CHF), în echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plăţii, precum şi dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data încasării şi până la data încasării şi până la data restituirii efective; constatarea nulităţii absolute a clauzei înscrise la art. 5 pct. 1 lit. b) referitoare la perceperea unui comision de rambursare în avans de 4% calculat asupra sumei rambursate în avans şi, în consecinţă, obligarea pârâtelor la restituirea acestuia în echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii, precum şi dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data încasării şi până la data restituirii efective, precum şi eliminarea acesteia din contract; constatarea nulităţii absolute a clauzelor înscrise la art. 1 pct. 2, art. 8 pct. 1, art. 9 pct. 1 din Contractul de credit bancar ipotecar nr. x/05.05.2008 privind efectuarea plaţilor în moneda creditului si suportarea de către consumator a diferenţelor de curs valutar ca fiind abuzive si, pe cale de consecinţa, să se dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF - leu pentru efectuarea plaţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în RON a francului elveţian, de la data încheierii contractului pe întreaga perioada de valabilitate a contractului, urmând ca pârâtele să le restituie sumele plătite în plus, actualizate cu dobânda legală de la data încasării şi până la data restituirii efective; cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1729/2018 din 14 martie 2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2017, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele C. S.A. - Membră a D. Bucureşti şi C. - SUCURSALA TÂRGU JIU, ca fiind neîntemeiată.

S-a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 1729/2018 din 14 martie 2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, secţia Civilă, reclamanţii A. şi B. au declarat apel.

Prin decizia nr. 533 din 19 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a fost admis apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1729/2018 din 14 martie 2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. S.A. - Membră a D. Bucureşti şi C. S.A. - Sucursala Tg-Jiu.

A fost schimbată sentinţa în sensul că a fost admisă în parte acţiunea şi s-a constatat ca fiind abuzive clauzele prin care riscul creditului este lăsat exclusiv în sarcina consumatorului (art. 8.1 şi 9.1 din contract) şi s-a dispus ca plata ratelor creditului să fie făcută la cursul CHF de la data contractării creditului.

S-a dispus restituirea sumelor plătite în plus faţă de acest curs, de la data reţinerii până la restituirea efectivă, sume actualizate cu dobânda legală şi rata inflaţiei.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ., pârâta C. S.A. - Membră a D. Bucureşti a declarat recurs împotriva deciziei nr. 533 din 19 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Prin adresa emisă de Tribunalul Gorj, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării recursului.

Recursul a fost înregistrat la 20 mai 2019 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.

Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 533 din 19 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a celei din urmă menţionate instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva deciziei nr. 533 din 19 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2019.