Pension recalculation: Inadmissibility of appeal against final decision in social security matters under the principle of legality of legal remedies
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal on the merits as inadmissible, leaving the final decision of the Bucharest Court of Appeal, which had dismissed the plaintiff's appeal against the first-instance dismissal, in force. The dispute concerned a social security claim where a retiree sought an obligation from the territorial pension house to apply specific legal provisions for an increase in the annual average score for a first-group work seniority bonus, challenging the pension recalculation. The decisive legal basis was the principle of the legality of legal remedies and specific procedural restrictions: under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, final decisions in social security matters are not subject to appeal (recurs), and under Article 214 of Law No. 62/2011, such matters allow only for the appeal remedy, rendering the appellate court's decision final and unchallengeable via a petition to the High Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 214 din Legea nr. 62/2011; Pension recalculation: Inadmissibility of appeal against final decision in social security matters under the principle of legality of legal remedies: Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2019
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Teritorială de Pensii Călăraşi, să aplice prevederile art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale şi asistenţă socială (publicată în B.OF. nr. 39/06-8-1977), combinat cu art. 1 şi 13 din Legea nr. 1/1991, teza a doua la vechimea în grupa a I-a de muncă, rezultată ca urmare a aplicării prevederilor mai sus menţionate, pentru sporul la punctajul mediu anual, prevăzut şi aplicat la calculele anterioare.
Tribunalul Călăraşi, secţia civilă prin sentinţa civilă nr. 421 din data de 29 mai 2018, a respins acţiunea reclamantului A..
Prin decizia nr. 4989 din 14 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul A., împotriva sentinţei civile nr. 421 din 29 mai 2018, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă.
Împotriva deciziei nr. 4989 din 14 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului solicitând, respingerea recursului ca inadmisibil.
La data de 27 februarie 2019 recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi a sentinţei nr. 421 din 29 mai 2018 a Tribunalului Călăraşi şi rejudecarea cauzei de către o altă instanţă.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 05 iunie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 11 iunie 2019.
Ambele părţi au depus puncte de vedere privind raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, intimata-pârâtă Casa judeţeană de Pensii Călăraşi apreciind că prin raport s-a constatat în mod corect că hotărârea atacată este definitivă şi soluţia preconizată este de respingere a recursului ca inadmisibil, iar recurentul a reiterat motivele prezentate în cererea de recurs.
Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Recursul are ca obiect decizia nr. 4989 din 14 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care s-a respins ca nefondat apelul formulat de A. împotriva sentinţei civile nr. 421 din data de 29 mai 2018, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă într-un litigiu privind asigurările sociale, având ca obiect recalcularea pensiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale…"
În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.
Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.
Aşa fiind, în litigiile privind asigurările sociale, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 4989 din 14 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2019.