Recourse annulled for failure to pay judicial stamp tax despite prior denial of legal aid in real estate contract revocation action

Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, la data de 13 august 2015, sub nr. x/2015, reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii B. şi C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună: în principal, în temeiul art. 1562 C. civ., revocarea Contractului de vânzare cu privire la imobilul situat în Bucureşti str. x încheiat la data de 11 iulie 2013 între B. şi C. pentru pretinsa sumă de 76.000 Euro şi identificat în cadrul Declaraţiei de avere completată de către B. la Capitolul III denumit Bunuri mobile a căror valoare depăşeşte 3.000 Euro fiecare şi bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni, poziţia nr. 7; în subsidiar, în temeiul dispoziţiilor art. 1665 C. civ., având în vedere că preţul nu a fost stabilit cu intenţia de a fi plătit, solicită anularea Contractului de vânzare cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. x, încheiat la data de 11 iulie 2013 între pârâţii B. şi C. pentru pretinsa sumă de 76.000 Euro şi identificat în cadrul Declaraţiei de avere completată de către B. la Capitolul III denumit Bunuri mobile a căror valoare depăşeşte 3.000 Euro fiecare şi bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni, poziţia nr. 7; în al doilea subsidiar, având în vedere scopul ilicit urmărit (ascunderea bunurilor faţă de creditorul urmăritor), în temeiul art. 1238 C. civ., solicită constatarea nulităţii absolute a Contractului de vânzare cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. x încheiat la data de 11 iulie 2013 între B. şi C. pentru pretinsa sumă de 76.000 Euro şi identificat în cadrul Declaraţiei de avere completată de către B. la Capitolul III denumit Bunuri mobile a căror valoare depăşeşte 3.000 Euro fiecare şi bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni, poziţia nr. 7.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă prin sentinţa civilă nr. 7279 din 17 noiembrie 2016, a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată; a admis cererea principală formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi C.; a dispus revocarea Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 11 iulie 2013 de B.N.P. D. privind imobilul situat în Bucureşti, str. x sector 3; au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 8.460,93 RON, respectiv câte 4.230,46 RON; s-a luat act că reclamanta va solicita onorariul avocatului pe cale separată şi au fost respinse cererile subsidiare ca rămase fără obiect.

Prin decizia civilă nr. 752 din 02 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins ca nefondate apelurile formulate de pârâţii B. şi C., împotriva sentinţei civile nr. 7279 din 17 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 752 din 02 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a declarat recurs pârâtul C. solicitând admiterea recursului, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bucureşti, secţia competentă funcţional, iar în subsidiar, casarea deciziei recurate şi rejudecând admiterea apelului, modificarea sentinţei civile nr. 7279 din 17 noiembrie 2016 în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanta A. S.A., ca neîntemeiată.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 493 pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că cererii de recurs nu i-a fost ataşată taxa judiciară de timbru şi constatând că potrivit art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 taxa judiciară datorată este de 3.481 RON, s-a solicitat recurentului-pârât prin adresă, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

La data de 30 iulie 2018 recurentul-pârât C. a formulat cerere de ajutor public judiciar.

Prin încheierea din data de 26 septembrie 2018 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul C..

Împotriva acestei încheieri, petentul C. a formulat cerere de reexaminare ce a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea din data de 08 noiembrie 2018.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 05 iunie 2019 s-a dispus, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

La termenul din data de 16 octombrie 2019, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., cu prioritate chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Recursul va fi anulat ca netimbrat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Se constată că recursul nu a fost timbrat anticipat şi că recurentul-pârât nu s-a conformat obligaţiei de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru cu suma de 3.481 RON, astfel cum i s-a pus în vedere prin comunicarea existentă la dosar recurs.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală. Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât chestiunea prealabilă invocată referitoare la timbraj este întemeiată.

Având în vedere considerentele arătate, precum şi faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de recurentul-pârât C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât C. împotriva deciziei civile nr. 752 din 2 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2019.