Murder and theft conviction upheld; mandatory medical treatment safety measure annulled and restored in part on appeal.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as unfounded the defendant's appeal against the Court of Appeal Bucharest decision, which had admitted the prosecutor's and defendant's appeals and annulled the trial court's sentence only regarding the omission of the safety measure of mandatory medical treatment under art. 113 of the Penal Code (applied due to the defendant's diminished discernment from medium mental deficiency and alcohol abuse). The defendant, convicted at trial for qualified theft (art. 208 rap. art. 209 lit. e, g) and murder (art. 174), with sentences merged to the longest, 15 years' imprisonment plus 5 years' complementary penalty of rights deprivation under art. 64 lit. a, b, challenged the penalty's individualization under art. 3859 pct. 14 C.pr.pen. and art. 72 C.pen. The Court upheld the sentence, finding the gravity of the offenses (against property and life), the circumstances of commission (the defendant killed the drunken victim with a bottle and glass shards after stealing his money), and the defendant's personal situation sufficiently reflected the penalty's general and special prevention role; it deducted pretrial detention from December 4, 2002, to June 22, 2004, and ordered the defendant to pay judicial expenses. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 208 C. pen, art. 174 C. pen, art. 34 lit. b) C. pen, art. 64 C. pen, art. 113 C. pen, art. 3859 pct. 14 C. proc. pen; Murder and theft conviction upheld; mandatory medical treatment safety measure annulled and restored in part on appeal: 113 of the Penal Code (applied due to the defendant's diminished discernment from medium mental deficiency and alcohol abuse). The defendant, convicted at trial for qualified theft (art. 208 rap. art. 209 lit. e, g) and murder (art. 174), with sentences merged to the longest, 15 years' imprisonment plus 5 years' complementary penalty of rights deprivation under art. 64 lit. a, b, challenged the penalty's individualization under art. 3859 pct. 14 C.pr.pen. and art. 72 C.pen. The Court upheld the sentence, finding the gravity of the offenses (against property and life), the circumstances of commission (the defendant killed the drunken victim with a bottle and glass shards after stealing his money), and the defendant's personal situation sufficiently reflected the penalty's general and special prevention role; it deducted pretrial detention from December 4, 2002, to June 22, 2004, and ordered the defendant to pay judicial expenses. The decision is final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to reject the appeal as unfounded.
Used to order the appellant to pay court costs.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 121 din 24 iunie 2003, Tribunalul Teleorman a condamnat pe inculpatul C.J. la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 C. pen., raportat la art. 209 lit. e) și g) din același cod și la 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor menționate mai sus.
S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 C. pen.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 2 decembrie 2002, C.C., locuitor al satului Orbeasca de Jos din județul Teleorman, după ce a vândut lui C.M. o sobă din teracotă și o dormeză s-a dus împreună cu cumpărătorul într-un local și au consumat alcool.
În același local, la un moment dat, a venit și inculpatul.
I.P., persoană care efectua servicii în local, constatând că vânzătorul bunurilor ajunsese în stare de ebrietate, i-a cerut inculpatului să-l ducă pe cel beat, acasă. Pe drum, profitând că era întuneric și C.C. era beat, inculpatul i-a luat acestuia banii din buzunar și când au ajuns în locuință, i-a cerut să bea împreună cu el conținutul unei sticle cu palincă pe care el o cumpărase.
Fiind refuzat, inculpatul, indignat l-a lovit în cap cu o sticlă de ½ litru și întrucât aceasta s-a spart iar cel lovit s-a prăbușit pe un pat, cu cioburi, l-a tăiat în zona cervicală.
Constatând că victima decedase, inculpatul i-a acoperit figura cu un obiect de îmbrăcăminte și s-a reîntors la local, de aici cumpărând băuturi alcoolice.
În după amiaza zilei următoare, cel care cumpărase soba și canapeaua, revenind în locuința lui C.C. pentru a mai lua o parte componentă a sobei a văzut că victima era moartă și a sesizat poliția.
Raportul de constatare medico-legală (necropsie) a reținut că victima a prezentat la nivelul laringelui cioburi de sticlă în plagă și s-a concluzionat că moartea a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei externe, consecință a unei plăgi tăiate cervicale cu secționare de vase cervicale. S-a mai reținut că leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu un corp dur tăietor, au avut caracter vital și legătură de cauzalitate directă cu decesul.
Actul de expertiză medico-legală psihiatrică, avizat de Comisia de Avizare și Control de pe lângă Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici București a înscris că numitul C.J. a prezentat debilitate mintală medie și abuzuri etilice, având discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care era cercetat. Același act medico-legal a recomandat măsuri conform art. 113 C. pen.
Împotriva sentinței, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman și inculpatul.
Motivul de apel formulat de parchet a vizat nelegalitatea sentinței sub aspectul omisiunii aplicării măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, iar al inculpatului s-a referit la netemeinicia pedepsei aplicate.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 624 din 21 octombrie 2003 a admis apelurile declarate și a desființat sentința numai cu privire la neaplicarea art. 113 C. pen.
Nemulțumit și de hotărârea pronunțată de instanța de apel, inculpatul, în termen legal, a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport de prevederile art. 72 C. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor cauzei se reține că instanța, orientându-se la pedepsele de 5 ani închisoare și de 15 ani închisoare, a considerat pericolul social grav al faptelor, acestea aducând atingere patrimoniului persoanei și vieții ei, împrejurările în care ele au fost comise, respectiv în concurs, dar și persoana inculpatului, deficient de auz și limbaj și cu discernământ diminuat față de care s-a luat și măsura de siguranță prevăzută de art. 113 C. pen.
Dispunerea executării pedepsei în regim de privare de libertate este în măsură să asigure și rolul pedepsei, acela al prevenției generale și speciale, astfel cum prevede art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.J. împotriva deciziei penale nr. 624 A din 21 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 4 decembrie 2002, la 22 iunie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul cuvenit interpretului de limbaj mimico-gestic se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 iunie 2004.