Competence of specialized civil section for contractual liability claims between a professional and a consumer

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă se constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu la 18 august 2016 reclamanta Administraţia Domeniului Public şi Privat Giurgiu S.A. prin administrator judiciar A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 252 RON, reprezentând contravaloare servicii de salubrizare pentru perioada ianuarie 2011 - februarie 2012.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1350 C. civ.

2. Prin sentinţa civilă nr. 7994 din 29 noiembrie 2016, Judecătoria Giurgiu a respins acţiunea reclamantei ca fiind prescrisă.

3. Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, prin decizia civilă nr. 909/2017 din 19 septembrie 2017, a admis apelul declarat de reclamanta Administraţia Domeniului Public şi Privat Giurgiu S.A. prin administrator judiciar A. împotriva sentinţei civile mai sus enunţată, a anulat în parte sentinţa apelată, doar în ceea ce priveşte facturile emise în perioada septembrie 2011 - februarie 2012 şi, evocând fondul, a fost admisă acţiunea, fiind obligată pârâta la plata contravalorii serviciilor facturate în perioada respectivă.

4. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Administraţia Domeniului Public şi Privat Giurgiu S.A. prin administrator judiciar A., care a fost înregistrat iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie sub nr. x/2016.

5. Prin decizia civilă nr. 311 din 20 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 4961 din 16 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a trimis cauza spre competentă soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

7. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţi de Bucureşti, secţia a III-a civilă la 18 ianuarie 2019 sub nr. x/2016.

Prin încheierea nr. 23R din 1 aprilie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a trimis dosarul spre repartizare aleatorie uneia dintre Secţiile a V-a sau a VI-a Civile din cadrul aceleiaşi instanţe.

În argumentarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că obiectul litigiului constă în angajarea răspunderii pentru neexecutarea obligaţiilor rezultate dintr-un contract încheiat între un profesionist şi consumator şi că competenţa aparţine uneia dintre Secţiile a V-a şi a VI-a ale Curţii de Apel Bucureşti.

8. Cauza fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 15 mai 2019 sub nr. x/2019.

Prin decizia civilă nr. 656R din 21 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale procesuale, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a III-a Civilă din cadrul aceleiaşi instanţe.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a fost suspendată judecarea cauzei şi înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut în esenţă că dispoziţiile art. 130 alin. (2) şi cele ale art. 131 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt potrivnice secţiunii privind calea de atac a recursului, de unde rezultă că ele sunt aplicabile şi pentru instanţa de recurs.

Astfel, în acord cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa a reţinut că prin neinvocarea excepţiei de necompetenţă materială procesuală la primul termen de judecată în recurs, respectiv 20 iunie 2018, secţia a III-a a Curţii de Apel Bucureşti a devenit exclusiv competentă a judeca recursul cu care a fost învestită, iar în acel moment oricare altă secţie, chiar dacă aceasta ar fi fost competentă potrivit regulilor generale, a pierdut această prerogativă.

De altfel, criteriul reţinut de secţia a III-a a Curţii de Apel Bucureşti, acela al calităţii de profesionist a uneia dintre părţi, a fost considerat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în Decizia nr. 18/2016, ca neavând "nicio acoperire în dreptul pozitiv".

Faptul că, la primul termen de judecată în recurs, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu contrazice, ci întăreşte această concluzie, rezultând implicit că secţia a III-a Civilă a Curţii de Apel Bucureşti s-a considerat competentă din perspectiva specializării să judece recursul.

Totodată, din interpretarea dispoziţiilor art. 200 alin. (2) C. proc. civ. rezultă că verificarea competenţei din perspectiva specializării reprezintă o operaţiune prealabilă verificării competenţei materiale pe verticală, întrucât aceasta din urmă nu poate fi efectuată decât în urma punerii în discuţie la primul termen la care părţile sunt legal citate.

În acelaşi sens fiind şi Decizia nr. 17/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul.

Prin urmare, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale procesuale şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă s-a dispus suspendarea judecarea recursului, iar dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

9. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub nr. x/2019 la 22 aprilie 2019.

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă pentru următoarele considerente:

Din lucrările aflate la dosar reiese că reclamanta a învestit instanţa de judecată cu soluţionarea unei acţiuni în pretenţii, întemeiată pe răspunderea civilă contractuală, potrivit art. 1350 din C. civ., solicitând să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 252 RON, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate pentru serviciile de salubrizare aferente perioadei cuprinse între februarie 2011 şi februarie 2012, prestate în temeiul contractului nr. x din 4 ianuarie 2011.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, "în cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale".

Prin decizia nr. 18/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, "competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare".

În considerentele acestei decizii, s-a stabilit că revine judecătorului, ca prim interpret al legii, rolul "de a decela elementele comune, cum sunt cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate" în vederea determinării la speţă a competenţei materiale procesuale proprii (paragraful 176).

Prin raportare la aceste texte de lege şi la cele statuate prin decizia pronunţată în interesul legii, instanţa supremă constată că raportul juridic dedus judecăţii este reprezentat de contractul nr. x din 4 ianuarie 2011, încheiat între reclamanta Administraţia Domeniului Public şi Privat Giurgiu S.A., în calitate de operator şi pârâta B., în calitate de utilizator.

Astfel, pretenţiile deduse judecăţii reprezintă contravaloarea serviciilor prestate în temeiul unui contract încheiat de reclamantă în realizarea activităţii sale profesionale, rezultând că reclamanta acţionează în raportul juridic cu pârâta în caliltatea sa de profesionist, iar cererea de chemare în judecată având ca temei răspunderea civilă contractuală.

În aceste condiţii, se reţine că litigiul dedus judecăţii prezintă elemente comune cu cele avute în vedere de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011. Aceasta, întrucât cele patru categorii de litigii prevăzute de acest text de lege sunt grefate pe una şi aceeaşi activitate, respectiv pe activitatea profesională sau economică şi izvorăsc din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ de către un profesionist.

Cum litigiul de faţă derivă dintr-o astfel de activitate, de prestare servicii de salubrizare, pentru desfăşurarea căreia reclamanta a fost autorizată în cadrul obiectului ei de activitate, competenţa materială procesuală aparţine secţiei specializate, chemate să se pronunţe nu doar în litigiile enumerate exemplificativ în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci şi în cele care privesc activitatea curentă a profesioniştilor şi interacţiunea lor cu celelalte subiecte de drept.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4), raportat la 136 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 octombrie 2019.