Exclusive territorial jurisdiction for judicial review of arbitral awards involving property transfers

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 4 iunie 2019 sub nr. x/2019 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E. a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale conform art. 547 C. proc. civ. coroborat cu art. 603 alin. (3) C. proc. civ., să se pronunţe o hotărâre judecătorească prin care să se constate validitatea sentinţei arbitrale nr. 33/27.05.2019 pronunţată în dosarul de arbitraj înregistrat pe rolul Institutului de Arbitraj Bruxelles şi soluţionat prin intermediul Oficiului de Arbitraj şi Mediere Botoşani.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 547, 603 alin. (3) şi art. 128 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 2040 din 9 iulie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei şi a declinat cauza privind pe reclamantul A., spre competentă soluţionare Tribunalului Suceava.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut că excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, este întemeiată în raport de dispoziţiile art. 130, 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., precum şi de art. 107 din acelaşi Cod, potrivit cu care, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărui circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar domiciliul pârâţilor este în satul Dumbrăveni judeţul Suceava, aspect în considerarea căruia a apreciat că acestei instanţe îi revine competenţa de a soluţiona pricina.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I Civile din cadrul Tribunalului Suceava la 6 august 2019.

În şedinţa publică din 30 august 2019, tribunalul a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de către reclamant prin precizările formulate.

Prin sentinţa civilă nr. 707 din 30 august 2019, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, reţinându-se în acest sens incidenţa dispoziţiilor art. 603 alin. (3) teza I C. proc. civ. şi art. 547 alin. (1) teza I C. proc. civ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Suceava şi Tribunalul Bucureşti s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 9 septembrie 2019, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate de reclamantul A., pe calea ordonanţei preşedinţiale, prin care a solicitat să se pronunţe o hotărâre judecătorească care să constate validitatea sentinţei arbitrale nr. 33 din 27 mai 2019 pronunţată în dosarul de arbitraj înregistrat pe rolul Institutului de Arbitraj Bruxelles, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 603 alin. (3) teza I C. proc. civ. şi art. 547 alin. (1) teza I C. proc. civ.

Prin sentinţa arbitrală nr. 33/2019 a tribunalului arbitral ad-hoc, pronunţată în Bucureşti, în şedinţa din 27 mai 2019 s-a consfinţit contractul de tranzacţie autentificat de către Notarul Public F. (Virginia/SUA) la 9 iunie 2018, privind transferul dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren.

Potrivit dispoziţiilor art. 603 alin. (3) teza I C. proc. civ., în cazul în care hotărârea arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotărârea arbitrală se va prezenta instanţei judecătoreşti ori notarului public pentru a obţine o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial.

Astfel, pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului, precum şi pentru îndeplinirea altor atribuţii ce revin instanţei judecătoreşti în arbitraj, partea interesată poate sesiza tribunalul în circumscripţia căruia are loc arbitrajul, conform art. 547 alin. (1) teza I C. proc. civ.

Prin urmare, în cazul litigiilor întemeiate pe dispoziţiile art. 547 şi art. 603 C. proc. civ., speţa de faţă, se prevede o competenţă teritorială exclusivă, respectiv tribunalul în circumscripţia căruia are loc arbitrajul, care derogă de la reglementarea de drept comun, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., or tribunalul în circumscripţia căruia are loc arbitrajul, este Tribunalul Bucureşti.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2019.