High Court declines competence in heirs' wage-indexation clarification dispute, refers appeals to Court of Appeal Alba Iulia.

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca urmare a declinării de competenţă dispusă de Tribunalul Alba prin încheierea din 25 iunie 2008, sub dosar nr. x/2007, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Hunedoara au solicitat, ca prin hotărâre judecătorească:

- să fie obligaţi pârâţii retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2007 şi în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflaţiei de la data plăţii efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007.

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele menţiuni în carnetul de muncă al reclamanţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 62/2008 din 20 octombrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B. împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Hunedoara şi, în consecinţă;

Obligă pârâţii în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5 % începând cu data de 1 ianuarie 2007 şi în continuare, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei începând cu data naşterii dreptului material, până la data plăţii.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţi împotriva pârâtului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge în rest acţiunea.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă la 28 septembrie 2018, petentele B. şi C., în calitate de moştenitoare ale defunctei A., au solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 62/2008 din 20 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2007, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Prin sentinţa civilă nr. 40/2019 din 24 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a fost admisă cererea formulată de petentele B. şi C., în calitate de moştenitoare a defunctei A., de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 62/2008 din 20 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2007 în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, în sensul că:

Indexarea salarială de 5% stabilită prin această sentinţă a fost şi rămâne inclusă în indemnizaţia brută lunară de încadrare.

Împotriva acestei sentinţe, recurenta Curtea de Apel Alba Iulia şi recurentul Ministerul Justiţiei au declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 3041 304 pct. 9 din C. proc. civ. de la 1865.

La termenul din 10 octombrie 2019, examinând cu prioritate, în baza art. 316, raportat la art. 298 şi la art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei sale materiale, Înalta Curte reţine următoarele:

Prezentul recurs are ca obiect sentinţa civilă nr. 40/2019 din 24 iunie 2019, prin care, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a admis cererea formulată de petentele B. şi C., în calitate de moştenitoare a defunctei A., de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 62/2008 din 20 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2007 în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, în sensul că: indexarea salarială de 5% stabilită prin această sentinţă a fost şi rămâne inclusă în indemnizaţia brută lunară de încadrare.

Petentele şi-au întemeiat cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 62/2008 din 20 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2007, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi CNCD Bucureşti, pe dispoziţiile art. 2811 din C. proc. civ. de la 1865.

Potrivit normei legale evocate, "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cerere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice."

Înalta Curte reţine că art. 2813 alin. (1) din acelaşi Cod statuează că "încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 2811, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 2812 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea."

Astfel, textul legal precitat statuează asupra regimului juridic al căilor de atac, hotărârea dată asupra îndreptării/lămuririi/înlăturării dispoziţiilor potrivnice sau completării unei hotărâri fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea lămurită, îndreptată sau completată.

Pentru identitate de raţiune, regimul juridic care guvernează căile de atac declarate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare se cere se impune şi în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cererilor de lămurire, îndreptare sau completare.

Astfel, hotărârea de lămurire, îndreptare sau completare este susceptibilă de a fi cenzurată de aceleaşi instanţe competente să soluţioneze căile de atac îndreptate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare s-a cerut.

În speţă, litigiul dedus judecăţii, soluţionat prin sentinţa a cărei lămurire s-a cerut, este un litigiu guvernat de legislaţia muncii, situaţia de discriminare invocată de reclamante vizând drepturile salariale ce le revin în baza contractului de muncă de la ordonatorii de credite pârâţi.

Se constată că atât hotărârea în primă instanţă, cât şi hotărârea pronunţată în temeiul art. 2811 C. proc. civ. au fost soluţionate de către curtea de apel, competenţa de la data soluţionării în primă instanţă fiind stabilită, potrivit dispoziţiilor art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 75/2008, păstrându-se şi în cazul cererii de lămurire de dispozitiv.

Se mai constată că, urmare a abrogării art. II din O.U.G. nr. 75/2008 prin Legea nr. 76/2009, recursurile formulate împotriva hotărârii în primă instanţă au fost soluţionate tot de curtea de apel.

Identitatea de raţiune care se desprinde din examinarea dispoziţiilor art. 2811 şi art. 2813 C. proc. civ. impune, aşadar, ca şi în cazul recursurilor îndreptate împotriva hotărârii de lămurire a dispozitivului competenţa de soluţionare a cauzei să se determine similar şi să revină tot curţii de apel.

Tot în acelaşi context, se reţine că împotriva sentinţei civile nr. 62/2008 din 20 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2007 a fost exercitată calea de atac a recursului de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia soluţionată în sensul respingerii recursului, prin decizia civilă nr. 970/2009 din 12 octombrie 2009, tot de către Curtea de Apel Alba Iulia.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 şi la art. 137, cu referire la art. 97, la art. 2811 şi la art. 2813 C. proc. civ., văzând şi articolul unic pct. 1 şi pct. 2 din Legea nr. 76/2009, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Aşa fiind, curţii de apel îi revine competenţa soluţionării recursului declarat, motiv pentru care, având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi în consecinţă va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, căreia i se va trimite dosarul pentru judecarea recursurilor declarate de recurenta Curtea de Apel Alba Iulia şi de recurentul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 40/2019 din 24 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a secţiei a II-a Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de recurenta Curtea de Apel Alba Iulia şi de recurentul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 40/2019 din 24 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii C. (moştenitoare a defunctei A.), B. (moştenitoare a defunctei A.) şi Tribunalul Hunedoara, spre competentă soluţionare Curţii de Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2019.