Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning tax garnishment maintenance to the third-party debtor's seat under Fiscal Procedure Code

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani la 12 decembrie 2018, sub nr. x/2018, creditoarea Direcţia de Taxe şi Impozite a Municipiului Piatra-Neamţ a solicitat înfiinţarea popririi pentru suma de 3.001 RON, faţă de terţul proprit A. S.R.L., asupra veniturilor periodice pe care terţul poprit le datorează debitorului său B..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 236-237 Codul de procedură fiscală şi art. 790 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1039 din 19 martie 2019, Judecătoria Botoşani a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Botoşani a evocat dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 790 alin. (1) C. proc. civ., după care a reţinut că instanţa de executare este cea de la domiciliul debitorului.

Costatând că domiciliul debitorului este în Piatra-Neamţ, conform înscrisurilor de la dosar, aceeaşi judecătorie a reţinut că instanţa de executare este Judecătoria Piatra-Neamţ.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Judecătoria Botoşani a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ la 11 aprilie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 2349 din 12 iunie 2019, Judecătoria Piatra-Neamţ a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Piatra-Neamţ a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 236-237 Codul de procedură fiscală, care derogă de la dispoziţiile art. 790 C. proc. civ.

Aceeaşi judecătorie a evocat dispoziţiile art. 236-237 Codul de procedură fiscală, care instituie competenţa de soluţionare a cererii de menţinere a popririi în favoarea judecătoriei de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

Constatând că terţul poprit are sediul în sat Vlădeni-Deal, comuna Frumuşica, judeţul Botoşani, Judecătoria Piatra-Neamţ a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 26 iunie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Judecătoria Botoşani şi Judecătoria Piatra-Neamţ - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Litigiul declanşat de creditoarea Direcţia de Taxe şi Impozite a Municipiului Piatra-Neamţ are ca obiect înfiinţarea popririi, faţă de terţul poprit A. S.R.L., asupra veniturilor periodice pe care acesta din urmă le datorează debitorului său B..

Cum executarea silită a fost pornită în temeiul titlurilor executorii fiscale nr. 216TAEF din 19 ianuarie 2018, 1087TEF din 13 martie 2018 şi 1586TEF din 26 aprilie 2018, emise de creditoare, rezultă că instanţa competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză se determină prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură fiscală, derogatorii de la dreptul comun reprezentat de C. proc. civ.

Având în vedere că temeiul juridic al cererii îl reprezintă dispoziţiile art. 236-237 Codul de procedură fiscală, rezultă că instanţa de judecată a fost învestită cu o cerere privind menţinerea popririi, în sensul art. 237 din acelaşi act normativ.

Faptul că acţiunea este intitulată "cerere de validare a popririi" nu este de natură a conduce la o altă concluzie, din moment instanţa de judecată nu este ţinută de denumirea cererii în calificarea acesteia, conform art. 152 C. proc. civ.

Potrivit art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală, "dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi".

Textul de lege anterior evocat stabileşte competenţa de soluţionare a cererii privind menţinerea sau desfiinţarea popririi, în baza unui titlu executoriu fiscal, în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit.

Pornind de la acest text de lege, instanţa supremă constată că terţul poprit A. S.R.L. are sediul în satul Vlădeni-Deal, comuna Frumuşica, judeţul Botoşani, astfel cum rezultă înscrisurile de la dosarul Judecătoriei Botoşani.

Având în vedere că sediul terţului poprit se află în circumscripţia Judecătoriei Botoşani, rezultă că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2019.