Exclusive jurisdiction over civil claims against courts: Art. 127 CPP and Constitutional Court's *lato sensu* interpretation of "judge"

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la 29 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD. şi EE. au solicitat obligarea pârâţilor Curtea de Apel Bacău şi Tribunalul Neamţ la restituirea sumelor reprezentând impozit şi contribuţii individuale, reţinute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eşalonată a titlurilor executorii, până la remedierea stării de fapt şi actualizarea acestor sume cu indicele de inflaţie până la data plăţii şi dobânda legală penalizatoare, aferentă sumelor datorate începând cu data de la care ar fi trebuit acordate şi până la data plăţii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Codul muncii şi Codul fiscal.

Prin sentinţa nr. 907 din 18 iunie 2018, Tribunalul Suceava a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ; a disjuns cererea formulată de reclamantele FF. şi GG. şi a dispus formarea şi înregistrarea unui nou dosar în privinţa acestora.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Suceava a reţinut că acţiunea are ca obiect un conflict de muncă, iar potrivit art. 208 şi art. 210 din Legea 62/2011, aplicabile în cauză, competenţa aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Acelaşi tribunal a constatat că reclamanţii A., B., C., D., E., G., H., I., J., K., L., M., N., O., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., AA., HH., BB., CC., DD. şi EE. au domiciliul în raza judeţului Neamţ şi au calitatea de personal auxiliar de specialitate (grefier/grefier arhivar) şi personal conex la Judecătoria Piatra Neamţ.

De asemenea, a mai constatat că reclamanta P. a fost grefier (în prezent fiind pensionară), reclamanta Z. este grefier la Tribunalul Iaşi, iar reclamanta F. este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, toţi trei având domiciliul în Piatra-Neamţ.

Tribunalul Suceava a reţinut că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. se referă doar la situaţia în care grefierul îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să soluţioneze cauza, în care are calitatea de reclamant.

Acelaşi tribunal a evocat decizia în interesul legii nr. 7/2016, prin care s-a statuat că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

Cum cererea formulată de reclamanţii sus-menţionaţi este de competenţa Tribunalului Neamţ, iar aceştia nu au calitatea de grefier la această instanţă şi nici de grefier sau procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, rezultă că nu sunt incidente dispoziţiile imperative de la art. 127 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, Tribunalul Suceava a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, în temeiul art. 132 C. proc. civ.

Cu privire la reclamanţii GG. şi FF., în calitate de grefieri la Tribunal Neamţ, Tribunalul Suceava a reţinut că este competent general, material şi teritorial, a disjuns cauza în privinţa acestora şi a dispus formarea unui nou dosar.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 274 din 15 mai 2019, Tribunalul Neamţ a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe; a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Neamţ a evocat dispoziţiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ., după care a constatat că reclamanţii au calitatea de personal auxiliar şi conex în cadrul Judecătoriei Piatra Neamţ.

Acelaşi tribunal a reţinut că, raportat exclusiv la dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 210 din Legea nr. 62/2011, acţiunea ar fi de competenţa sa, în timp ce soluţionarea unei eventuale căi de atac împotriva sentinţei ce va fi pronunţată în cauză ar fi de competenţa Curţii de Apel Bacău, care are calitatea de pârâtă.

După evocarea unor considerente din decizia nr. 290/2018, Tribunalul Neamţ a reţinut că, la stabilirea competenţei teritoriale facultative trebuie avută în vedere instanţa de judecată (reclamantă sau pârâtă), ce cumulează calitatea de parte în proces cu statutul de instanţă competentă să judece procesul, pentru a se evita suspiciunea de imparţialitate în modul de soluţionare a litigiului.

Acelaşi tribunalul a reţinut că decizia nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale este aplicabilă şi în prezentul litigiu, întrucât acesta este în curs de soluţionare.

Constatând că are calitatea de pârât în prezenta cauză, Tribunalul Neamţ a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 27 iunie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Tribunalul Suceava şi Tribunalul Neamţ - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Acţiunea introductivă are ca obiect obligarea pârâţilor Curtea de Apel Bacău şi Tribunalul Neamţ la restituirea sumelor reprezentând impozit şi contribuţii individuale, reţinute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eşalonată a titlurilor executorii şi actualizarea acestor sume cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., în forma nemodificată prin Legea nr. 310/2018, faţă de data introducerii acţiunii - 29 ianuarie 2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit art. 127 alin. (3) din acelaşi act normativ, "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

Prin decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată, în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

În considerentele acestei decizii (paragraful 49), Curtea a reţinut că, în urma constatării neconstituţionalităţii sintagmelor menţionate la paragraful 46, noua formulă a textului art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate, permitând, în mod rezonabil, calificarea noţiunii de judecător ca fiind una sui generis, aceasta cuprinzând atât judecătorul - stricto sensu, cât şi instanţa de judecată - lato sensu.

De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a mai reţinut că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz (paragraful 51).

Pornind de la statuările cu caracter obligatoriu cuprinse în decizia anterior evocată, Înalta Curte constată că majoritatea reclamanţilor sunt grefieri la Judecătoria Piatra Neamţ şi una dintre instanţele de judecată aflate în conflict negativ de competenţă, respectiv Tribunalul Neamţ, are calitatea de pârât în cauză.

Având în vedere că noţiunea de judecator la care se referă textul art. 127 C. proc. civ. vizează atât judecătorul - stricto sensu, cât şi instanţa de judecată - lato sensu, calitatea de parte în proces a Tribunalului Neamţ exclude competenţa de soluţionare a cauzei de către această instanţă.

În aceste condiţii, competenţa revine uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi competentă, potrivit legii.

De vreme ce Curtea de Apel Suceava, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Suceava, este una dintre curţile de apel aflate în vecinătatea Curţii de Apel Bacău, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Neamţ, rezultă că Tribunalul Suceava este competent teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3), raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ. şi cu respectarea deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2019.