Nullity of civil cassation appeal: failure to formulate concrete legal criticism of damages assessment under Art. 488(1)(8) Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the claimant against the Court of Appeal's decision, thereby leaving the Court of Appeal's judgment final and in force, which upheld the defendants' liability to pay the claimant 10,000 EUR for personal moral damages and 5,000 EUR for moral damages as the daughter of a deceased individual, resulting in a procedural victory for the defendants. The dispute arose from a 2014 traffic accident causing physical and psychological harm to the claimant and the death of her mother, where the claimant appealed the appellate court's reduction of damages claimed under tort law, arguing that the compensation was disproportionate to the severity of the prejudice. The decisive legal basis for the annulment was the nullity of the appeal under Article 489(2) of the Civil Procedure Code, as the court determined that the claimant's arguments constituted mere dissatisfaction with the lower court's discretionary assessment of damages on the merits, rather than the concrete legal criticisms of error in the interpretation or application of law required under Article 488(1)(8), specifically failing to substantively argue the violation of the full reparation principle under Article 1385(1) of the Civil Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1385 alin. (1) C. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of civil cassation appeal: failure to formulate concrete legal criticism of damages assessment under Art. 488(1)(8) Civil Procedure Code: Sub un prim aspect, a invocat faptul că decizia instanţei de apel este pronunţată cu nesocotirea art. 1385 alin. (1) C. civ., care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 19 octombrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. şi C. S.A., obligarea acestora la plata următoarelor sume de bani: 2.500.000 Euro (echivalent în RON la data efectuării plăţii), în calitate de fiică de pe urma defunctei D., cu titlu de daune morale şi 500.000 Euro (echivalent în RON la data efectuării plăţii), cu titlu de daune morale pentru vătămările suferite.
Prin sentinţa civilă nr. 4400 din data de 29 noiembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis, în parte, acţiunea şi a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 30.000 Euro, cu titlu de daune morale, pentru recuperarea prejudiciului suferit în calitate de fiică a defunctei D., precum şi suma de 25.000 euro pentru repararea prejudiciului moral pentru vătămările proprii.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta A. şi pârâtele B. S.A. şi C. S.A.
Prin decizia civilă nr. 1465A din 03 septembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 4400 din data de 29 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
A admis apelurile declarate de apelantele-pârâte B. S.A. şi C. S.A. împotriva sentinţei civile anterior menţionate şi a schimbat, în parte, hotărârea apelată, în sensul că:
A obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumelor de: 10.000 euro, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat de vătămările proprii ale reclamantei, şi 5.000 euro, daune morale pentru recuperarea prejudiciului suferit în calitate de fiică a defunctei D..
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
Împotriva deciziei anterior menţionate a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea căii de atac, casarea, în parte, a deciziei recurate (sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate) şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel.
Prin memoriul conţinând motivele invocate în susţinerea recursului recurenta-reclamantă şi-a subsumat criticile cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Sub un prim aspect, a invocat faptul că decizia instanţei de apel este pronunţată cu nesocotirea art. 1385 alin. (1) C. civ., care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului.
Sub un al doilea aspect, a precizat că instanţa de apel a încălcat, prin hotărârea recurată, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în Cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit a statuat că:
"despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora".
Astfel, a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a apreciat eronat cuantumul daunelor morale ce i se cuveneau, neţinând cont de gravitatea reală a prejudiciului suferit, sens în care a făcut referire la împrejurarea că accidentul rutier din data de 21 decembrie 2014 i-a cauzat intense suferinţe fizice şi psihice, leziunile provocate necesitând 42 - 45 de zile de îngrijiri medicale.
De asemenea, a făcut trimitere la intervenţia chirurgicală suferită şi la prejudiciul psiho - emoţional provocat de operaţie şi de decesul mamei sale în accidentul menţionat.
Intimata-pârâtă S.C. B. S.A. a formulat întâmpinare prin care, în principal, a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
În subsidiar, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului.
Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., calea de atac formulată de recurenta-reclamantă, Înalta Curte constată că recursul este nul, în raport cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul este o cale de atac extraordinară, fiind limitat la motivele de nelegalitate ale deciziei instanţei de apel, enumerate de art. 488 C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 489 alin. (2) din acelaşi cod.
Conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 C. proc. civ. sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs, prin indicarea uneia dintre ipotezele de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, formularea unor critici concrete privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, raportat la motivele de nelegalitate invocate.
Din această perspectivă, în ceea ce priveşte recursul formulat de reclamanta A., Înalta Curte constată că prin memoriul de recurs depus la dosar nu s-au formulat critici concrete de nelegalitate cu privire la judecata realizată de instanţa de apel, care să se subsumeze dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Astfel, în conţinutul cererii de recurs, recurenta-reclamantă face trimiteri la modul eronat în care Curtea de Apel Bucureşti a apreciat cuantumul daunelor morale ce i se cuveneau, la faptul că nu s-a ţinut cont de gravitatea reală a prejudiciului suferit de aceasta, fiind subapreciate suferinţele psihice şi fizice pe care i le-a produs accidentul din data de 21 decembrie 2014.
Deşi recurenta-reclamantă îşi întemeiază recursul pe motivul de nelegalitate reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu argumentează punctual şi nu formulează critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa de control judiciar din perspectiva interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale.
Înalta Curte apreciază că recurenta-reclamantă a invocat doar formal nesocotirea de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 1385 alin. (1) C. civ., în ceea ce priveşte repararea integrală a prejudiciului, şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru că, în realitate, argumentele invocate de către recurenta-reclamantă în cererea de recurs constituie nemulţumiri ale acesteia referitoare la modul în care Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat pe fond cauza şi vizează aspecte de netemeinicie ale hotărârii atacate, care exced controlului instanţei de recurs.
În lipsa unei argumentaţii care să situeze criticile formulate în sfera temeiurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., exercitarea efectivă a controlului de legalitate de către instanţa de recurs nu este posibilă, întrucât din cuprinsul susţinerilor recurentei-reclamante nu pot fi desprinse elemente relevante, care să permită verificarea legalităţii deciziei recurate.
În considerarea celor ce preced, având în vedere şi inexistenţa în cauză a motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat, în temeiul art. 489 alin. (2) şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 1465A din 03 septembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2019.