Territorial Competence for Fiscal Garnishment Maintenance: Primacy of Third-Party Garnishee's Seat Over Debtor's Domicile
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of competence by assigning jurisdiction to the Satu Mare Court, effectively rejecting the Bistrița Court's territorial claim. The dispute arose when the tax administration filed a request to maintain garnishments against a third-party debtor, based on executive titles against the principal debtor, leading the initial court to decline competence to Bistrița on the basis of the principal debtor's domicile. The Bistrița Court subsequently admitted its own lack of territorial competence, referring the matter back to Satu Mare and triggering the conflict resolution procedure. The Supreme Court applied the special, derogatory competence rule under Article 237 paragraph (1) of the Fiscal Procedure Code, which mandates that courts with territorial jurisdiction over the domicile or seat of the third-party garnishee have exclusive competence to decide on the maintenance or annulment of fiscal garnishments. Since the third-party debtor was seated in Satu Mare, the court determined that the Satu Mare Court was the competent forum, overriding the general civil procedure rules regarding the principal debtor's domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 790 alin. (1) C. proc. civ, art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial Competence for Fiscal Garnishment Maintenance: Primacy of Third-Party Garnishee's Seat Over Debtor's Domicile: Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bistriţa a evocat dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 790 alin. (1) C. proc. civ. şi, reţinând că domiciliul debitoarei este în localitatea Bistriţa-Năsăud, a apreciat că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Bistriţa.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2019
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
I. Prin cererea formulată şi înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Satu Mare sub numărul x/2018, la data de 19 octombrie 2018, creditoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD a solicitat să se dispună menţinerea popririlor înfiinţate împotriva terţului poprit A. S.R.L., în baza titlurilor executorii emise pe numele debitoarei B. S.R.L., având ca obiect suma de 9.438 RON.
În drept, a invocat prevederile art. 237 alin. (1)-(3) Codul de procedură fiscală.
Prin sentinţa civilă nr. 581 din 27 februarie 2019, pronunţată de Judecătoria Satu Mare, competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bistriţa a evocat dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 790 alin. (1) C. proc. civ. şi, reţinând că domiciliul debitoarei este în localitatea Bistriţa-Năsăud, a apreciat că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Bistriţa.
II. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 22 martie 2019, sub nr. x/2018.
Prin sentinţa civilă nr. 1206/2019 din 9 mai 2019, Judecătoria Bistriţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţa din oficiu.
A declinat competenţa de soluţionare a cererii de menţinere poprire formulate de creditoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, în contradictoriu cu terţul poprit A. S.R.L. şi debitoarea B. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Satu-Mare.
Constatând ivit un conflict negativ de competenţă, Judecătoria Bistriţa a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a reţinut că, prin cererea formulată, creditoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD a solicitat instanţei să menţină poprirea înfiinţată prin adresele nr. x/29.01.2018, y/29.01.2018 şi 4/29.01.2018, în baza titlurilor executorii nr. x/29.01.2016, nr. y/30.10.2015, nr. z/31.07.2015 şi nr. 1588/29.04.2015 .
S-a reţinut că, în materia menţinerii popririi înfiinţate de către organul fiscal, sunt incidente dispoziţiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care instituie o competenţă specială, derogatorie de la regula generală stipulată de C. proc. civ. la art. 790 alin. (1) în materia validării popririi.
A apreciat, astfel, că revine instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul terţului poprit competenţa de a soluţiona cererea de menţinere a popririi înfiinţate de organul de executare a creanţelor fiscale, iar în speţă terţul poprit are sediul în municipiul Satu Mare, jud. Satu Mare.
III. Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Judecătoriei Satu Mare competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Se reţine că obiectul cererii de chemare în judecată constă în solicitarea creditoarei ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, întemeiată pe dispoziţiile art. 237 alin. (1)-(3) Codul de procedură fiscală, de a se dispune menţinerea popririlor înfiinţate împotriva terţului poprit A. S.R.L. cu sediul în Satu Mare, Judeţul Satu Mare, în baza unor titluri executorii emise pe numele debitoarei B. S.R.L.
Potrivit art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală, "dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi".
Textul de lege anterior evocat stabileşte competenţa de soluţionare a cererii privind menţinerea sau desfiinţarea popririi instituite în baza unui titlu executoriu fiscal, în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit.
Din verificarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei (cererea de menţinere a popririi aflată la dosarul Judecătoriei Satu Mare, întâmpinarea de la fila x din acelaşi dosar), instanţa supremă constată că terţul poprit A. S.R.L. are sediul în localitatea Satu Mare, judeţul Satu Mare.
Având în vedere că sediul terţului poprit se află în circumscripţia Judecătoriei Satu Mare, rezultă că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza.
Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2019.