Conflict of competence between specialized civil sections: jurisdiction over professional commercial disputes determined by subject matter rather than functional status

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 14.08.2014 sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. in contradictoriu cu parata S.C. B. S.A. Craiova si parata C. S.A. a solicitat sa se constate inexistenţei dreptului de creanţă în cuantum de 9.091,67 RON conform facturii nr. x/31.07.2014, precum şi pentru suma de 144,68 RON conform facturii nr. x/31.07.2014 emise de către parata raportat la prevederile art. 35 C. proc. civ., cu plata cheltuielilor de judecată.

Paratele au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata cu plata cheltuielilor de judecata. Totodată s-a depus cerere reconvenţională, prin care s-a solicitat obligarea reclamantei la plata către C. a sumei de 9.091,67 RON conform facturii nr. x/31.07.2014, precum şi pentru suma de 144,68 RON conform facturii nr. x/31.07.2014.

Prin sentinţa civilă nr. 5192 din 09 iunie 2016, Judecătoria Piteşti a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., a admis cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă S.C. C. S.A., a obligat reclamanta-pârâtă să achite pârâtei-reclamante S.C. C. S.A. suma de 9236,35 RON contravaloare facturi, suma de 3014,23 RON, cheltuieli de judecată, reclamanta-pârâtă fiind obligată şi la plata către expert D. a sumei de 800 RON, supliment onorariu.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel S.C. A. S.R.L..

Prin decizia civilă nr. 232/2018 din 19 ianuarie 2018, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a constatat perimat apelul formulat de S.C. A. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 5192/09.06.2016, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2014, intimate fiind pârâtele S.C. B. S.A. CRAIOVA S.A. şi S.C. C. S.A..

SC A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 232/2018 din 19 ianuarie 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, la 21 martie 2018.

Prin decizia civilă nr. 104/2018 din 31 mai 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu de instanţă şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a recursului declarat de S.C. E. S.R.L. (FOSTA S.C. A. SRL) împotriva deciziei civile nr. 232/2018 din 19 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 3 august 2018.

Prin decizia 4702/07.11.2018 Înalta de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-reclamantă S.C. E. S.R.L. (FOSTA S.C. A. SRL) împotriva deciziei civile nr. 232/2018 din 19 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Ulterior, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă sub nr. x/2014*, care, prin încheierea din 04.04.2019 a scos cauza de pe rol şi a înaint-o spre soluţionare secţiei a II-a civile, contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor Hotărârii nr. 5 din 10.03.2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti, conform căreia, începând cu data de 15.03.2016, toate litigiile cu profesionişti intră în competenţa secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, indiferent de instanţa care le-a pronunţat în fond, iar în speţă este vorba despre un dosar în materia litigiilor cu profesionişti, dintre cele la care se referă Hotărârea nr. 5/10.03.2016 a Colegiului de Conducere al Curţii de apel Piteşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civile, contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti sub nr. x/2014.

La termenul de judecată din 11 iunie 2019, instanţa a pus în discuţie excepţia de necompetenţă funcţională a secţiei a II-a Civile, contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea din 11 iunie 2019 Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a recursului, formulat de reclamanta S.C. E. S.R.L. (fostă S.C. A. SRL) împotriva deciziei civile nr. 232 din 19 ianuarie 2018 pronunţate de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2014, intimate fiind pârâtele S.C. B. S.A. CRAIOVA S.A. şi S.C. C. S.A., în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a trimis dosarul ÎCCJ pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, că, prin decizia 4702/07.11.2018 Înalta de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis excepţia de necompetenţă materială în ceea ce priveşte soluţionarea recursului, stabilind competenţa Curţii de Apel Piteşti, respectiv secţiei I civile, iar în aceste condiţii, secţia I civilă nu mai era în măsură să analizeze competenţa câtă vreme a fost stabilită prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, fiind incidente dispoziţiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (4) şi art. 136 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

C. proc. civ., prin art. 136, reglementează procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă dintre două secţii sau complete specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

Astfel, potrivit art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.,:

"Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţa şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti…", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol: "Conflictul se va soluţiona de secţia instanţei stabilite potrivit art. 135 corespunzătoare secţiei înaintea căreia s-a ivit conflictul".

Ca regulă, normele de competenţă din C. proc. civ. se aplică instanţelor judecătoreşti, enumerate în art. 2 din Legea nr. 304/2004, astfel încât cazurile în care legiuitorul a urmărit extinderea aplicării lor şi completelor sau secţiilor specializate din cadrul instanţelor reprezintă excepţia, de strictă interpretare şi aplicare. Astfel de cazuri sunt cele reglementate explicit în art. 123 din C. proc. civ., privind competenţa de soluţionare a cererilor accesorii, adiţionale şi incidentale, respectiv în art. 129-137 din C. proc. civ., privind excepţia de necompetenţa şi conflictul de competenţă (în cazul secţiilor specializate din cadrul aceleiaşi instanţe).

Se reţine că, în cadrul competenţei jurisdicţionale, trebuie distins între competenţa materială (de atribuţie) şi competenţa teritorială, iar în cadrul competenţei materiale (de atribuţie) se distinge între competenţa materială funcţională, care se stabileşte după felul atribuţiilor jurisdicţionale ce revin fiecărei categorii de instanţe (de exemplu, judecata în primă instanţă; judecata în apel; judecata în recurs) şi competenţa materială procesuală, care se stabileşte în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecăţii.

Este de menţionat că, prin Decizia nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 6 aprilie 2017, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a admis recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti şi, in interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) si art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., a stabilit următoarele:

"Competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările si completările ulterioare".

Considerentele expuse de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, în cuprinsul Deciziei nr. 18/2016, susţin interpretarea conform căreia pentru determinarea competenţei materiale procesuale a secţiilor specializate în cadrul aceleiaşi instanţe se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute in vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 şi nu de calitatea de profesionist a uneia dintre părţi.

Aşadar, art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 prezintă o enumerare exemplificativa, iar nu limitativă, a cererilor care sunt de competenţa secţiilor civile reorganizate sau completelor specializate.

Se reţine că elementul comun al litigiilor enumerate cu titlu exemplificativ de dispoziţiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 este reprezentat de existenţa şi desfăşurarea unei activităţi economice.

În speţă, din conţinutul acţiunii reiese că între părţi au existat raporturi contractuale, S.C. C. S.A. furnizând reclamantei energie electrică, aceste raporturi atrăgând competenţa instanţei specializate în soluţionarea litigiilor cu profesionişti.

Prin urmare, raportat la obiectul cauzei care vizează pretenţii ce decurg din acte sau fapte săvârşite în exerciţiul activităţii profesionale desfăşurate de un profesionist, aşa cum această noţiune este definită in art. 3 alin. (2) din Noul C. civ., prezenta cauză este de competenţa secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Piteşti.

Faţă de distincţia dintre competenţa materială funcţională şi competenţa materială procesuală, precum şi faţă de considerentele deciziei nr. 4702/07.11.2018 pronunţate de Înalta de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, nu poate fi primit argumentul invocat în hotărârea de declinare a secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Piteşti, în sensul că, secţia I civilă nu mai era în măsură să analizeze competenţa, câtă vreme a fost stabilită prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, fiind incidente dispoziţiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ.

Şi aceasta, întrucât, instanţa supremă prin hotărârea de declinare nu a avut în vedere necompetenţa materială procesuală (a secţiilor sau completurilor specializate), ci necompetenţa materială funcţională (când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad), aşadar o competenţă pe verticală.

Având în vedere considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2019.