Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1597/2019 AI generated

Labor wage claims; denial of review for lack of triple identity between conflicting final judgments

Case Number Decizia nr. 1597/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice rejected the petition for review filed by a trade union against an appellate decision, thereby upholding the lower court's dismissal of the action against the county council for lack of passive procedural capacity and leaving the rest of the contested decision intact. The dispute involved a series of labor claims regarding wage differences, flight allowances, meal vouchers, and various bonuses allegedly owed under collective bargaining agreements, where the plaintiff argued that the appellate court's adverse ruling violated the res judicata effect established in a previous final judgment in a related but distinct case. The court denied the review, holding that the remedy for contradictory decisions under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code requires strict triple identity of parties, object, and cause between the conflicting final judgments; since the claims in the separate proceedings concerned different specific entitlements and periods, the requisite identity of object was absent, rendering the petition inadmissible irrespective of other conditions.

Legislator headnote

AI generated

art. 453 alin. (2) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 431 din C. proc. civ; Labor wage claims; denial of review for lack of triple identity between conflicting final judgments: Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a sporului de căutare şi salvare pentru anul 2007 în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanţi prin anexa 1 A la răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză contabilă efectuat de expert ZZ., sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, cu excepţia reclamanţilor: QQ., E., UU., LL., NN., W., RR., Y., pentru care acest capăt de cerere a fos respins, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A.

Keywords

AI generated
collective labor dispute article of civil procedure res judicata related proceedings wage entitlement procedural review

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2019

Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată de Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi precizata la termenul de judecata din 12.01.2012, s-a solicitat obligarea solidară a pârâţilor Regia Autonoma Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, la plata drepturilor salariale reprezentând: sporul de aviaţie pe lunile august- decembrie 2009 inclusiv; diferenţa de 25 % la salariu prin diminuarea nelegală pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2010 şi anul 2011 până în prezent; contravaloarea tichetelor de masă, începând cu luna aprilie 2009 până în prezent; indemnizaţie de negociere pentru Comisia de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea pe anul 2010; premiile acordate din fondul de premiere calculat într-o proporţie de minim 2 % din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat pe anul 2010 şi 2011; premiul anual pe 2010 şi 2011; prima de vacanţă pentru 2011; prima de Ziua Aviaţiei de 200 RON/salariat pe anii 2010 şi 2011; a solicitat de asemenea ca aceste drepturi sa fie actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective precum şi obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce fondurile necesare plăţii acestor drepturi.

Prin sentinţa civilă nr. 1408/22 februarie 2013, pronunţată în dosarul nr. x/2011, Tribunalul Tulcea a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Tulcea, ca nefondată; a respins cererea formulată de pârâta R.A.AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA privind constatarea nulităţii prevederilor art. 4 alin. (2) din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate 2010-2011, ca nefondată; a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune cu privire la acordarea tichetelor de masă pentru perioada aprilie 2009- noiembrie 2010 şi excepţia prematurităţii referitoare la acordarea premiului anual pe anul 2011, ca nefondate.

De asemenea, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale reprezentând sporul de aviaţie pentru perioada august - decembrie 2009 şi a diferenţelor salariale reprezentând reducerea cu 25 % a salariilor reclamanţilor pentru perioada octombrie 2010 - mai 2012, în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanţi prin raportul de expertiză contabilă efectuat de exp. contabil A., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

A obligat pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, să plătească fiecărui reclamant contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada aprilie 2009- martie 2012, contravaloarea premiului anual pe 2010 şi 2011, contravaloarea primei de vacanţă pentru anul 2011, contravaloarea primei de Ziua Aviaţiei pentru anii 2010 şi 2011 şi contravaloarea premiilor din fondul de premiere calculat în proporţie de 2 % din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat pentru anii 2010 şi 2011, în cuantumul stabilit de exp. contabil A. în raportul de expertiză efectuat în cauză, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

A obligat pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, să plătească în favoarea reclamanţilor B., C., D., E. şi F. indemnizaţia de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2010, în cuantumul stabilit de expertiza contabilă efectuată în cauză, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

A respins capătul de cerere privind plata tichetelor de masă pentru perioada aprilie - mai 2012, ca nefondat, precum şi celelalte capete de cerere privind plata drepturilor băneşti solicitate prin concluziile scrise, ca inadmisibile.

Au fost obligaţi pârâţii să plătească în favoarea reclamanţilor suma de 6700 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Consiliul Judeţean Constanţa şi RA Aeroportul " Delta Dunării Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 883/CM din 14.10.2013, pronunţată în dosarul nr. x/2011, Curtea de apel Constanţa, secţia I civilă a admis recursurile civile formulate de recurenta pârâtă REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA şi recurenta pârâtă CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA împotriva sentinţei civile nr. 1408/22.02.2013; a modificat în parte sentinţa recurată în sensul că a respins cererea privind plata diferenţelor salariale rezultate din reducerea cu 25% a salariului de bază aferent perioadelor octombrie şi noiembrie 2010, precum şi mai 2011 - mai 2012; a respins pretenţiile privind sporul de aviaţie pentru perioada august - decembrie 2009.; a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei recurate; totodată, a obligat intimatul către recurenta RA Aeroportul Delta Dunării la 2000 RON cheltuieli de judecată.

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, înregistrată sub nr. x/2009, reclamanţii G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., reprezentaţi prin Sindicatul Liber al Regiei Autonome Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, au chemat în judecată Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, solicitând obligarea în solidar a acestor pârâţi, la plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa de salariu, rezultată în urmă nerespectării Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi pe anii 2006-2007 şi 2007-2008, actualizate în raport de rata inflaţiei la data plăţii efective a acestora.

De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce fondurile necesare achitării respectivelor drepturi băneşti; s-a solicitat totodată obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

Prin sentinţa civilă nr. 2863 din 12 noiembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Tulcea, s-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantei PP.; s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea, ca nefondată; s-a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamanţilor, pentru perioada ianuarie- august 2006, ca nefondată; s-a respins excepţia nulităţii parţiale a actului adiţional nr. x la CCM la nivel de unitate pe anul 2008-2009, ca nefondată; s-a constatat nulitatea cererilor formulate de reclamanţii XX.

şi YY.; s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., - toţi prin Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunarii" Tulcea, în contradictoriu cu pârâţii R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea; au fost obligaţi pârâţii în solidar, la plata către reclamanţi a drepturilor salariale reprezentând diferenţe salariale, rezultate în urma nerespectării Contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007 şi 2007-2008, cuvenite pentru perioada 01 ianuarie-31 decembrie 2007 şi precizate în raportul de expertiză, respectiv în Anexa 9 coloana 4 din acesta şi pentru perioada ianuarie - 30 septembrie 2008, precizate în Anexa 9, coloana 7 din raportul de expertiză contabilă, drepturi salariale actualizate până la data de 31 decembrie 2009, conform anexei 9, coloana 9 din raportul de expertiză; a obligat pârâţii, în solidar, la plata către reclamanţi a sumelor rezultate din actualizarea cu indicele de inflaţie a diferenţelor salariale prevăzute în Anexa 9, coloanele 4 şi 7 din raportul de expertiză, începând cu data de 1 ianuarie 2010 şi până la data plăţii lor efective; a obligat pârâta Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, la plata contribuţiilor de asigurări sociale, datorate de reclamanţi, pentru diferenţele salariale stabilite în anexa 9, coloanele 4 şi 7 din raportul de expertiză contabilă; a obligat pârâta Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să efectueze toate demersurile în vederea obţinerii avizului de la ITM, pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite; a obligat pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce sumele necesare achitării diferenţelor salariale stabilite prin prezenta hotărâre; a obligat pârâţii la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.345 RON, reprezentând onorariu expert.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Consiliul Judeţean Tulcea şi R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 125/CM/pronunţată la data de 21 martie 2011 Curtea de Apel Constanţa a admis recursurile, a casat sentinţa recurată, trimiţând cauza spre rejudecare la Tribunalul Tulcea.

La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr. x/2009.

Prin sentinţa civilă nr. 3395/27.06.2012 pronunţată de Tribunalul Tulcea s-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantei PP.; s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea, ca nefondată; s-a respins excepţia nulităţii parţiale a actului adiţional nr. x la CCM la nivel de unitate pe anul 2008-2009, ca fiind tardiv formulată; s-a constatat nulitatea cererilor formulate de reclamanţii XX. şi YY.; s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., - toţi prin Sindicatul Liber al R.A.

Aeroportul "Delta Dunarii" Tulcea, în contradictoriu cu pârâţii R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale rezultate din aplicarea pentru anul 2007 a coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi prin actul adiţional la Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anul 2007 şi cuantificaţi prin anexa 1 A la răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză contabilă efectuat de expert ZZ., sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale rezultate din aplicarea coeficienţilor de ierarhizare pentru anul 2008, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A.

Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a sporului de căutare şi salvare pentru anul 2007 în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanţi prin anexa 1 A la răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză contabilă efectuat de expert ZZ., sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, cu excepţia reclamanţilor: QQ., E., UU., LL., NN., W., RR., Y., pentru care acest capăt de cerere a fos respins, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A.

Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către toţi reclamanţii a sporului de căutare şi salvare pentru anul 2008, în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanţi prin anexa 2 la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert contabil ZZ., sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a sporului de deservire a unor instalaţii pentru anii 2007 şi 2008 în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanţi prin anexele 1 şi 2 la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, cu excepţia reclamantului E. pentru care acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la acordarea sporului de tură pentru anii 2007 şi 2008, ca nefondat; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a sporului de nocivitate pentru anii 2007 şi 2008, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A.

Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, la plata contribuţiilor de asigurări sociale, datorate de reclamanţi, pentru diferenţele salariale stabilite prin prezenta hotărâre; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să efectueze toate demersurile în vederea obţinerii avizului de la ITM, pentru a se determina în ce măsură reclamanţii îşi desfăşoară sau nu activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite; au fost obligaţi pârâţii la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 RON, reprezentând onorariu expert.

Împotriva acestei soluţii au formulat recurs reclamanţii şi pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 833/CM din 26 noiembrie 2012, pronunţată în dosarul nr. x/2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins recursul formulat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA împotriva sentinţei civile nr. 3395 din data de 27 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr. x/2009, ca nefondat.

A admis recursul formulat de recurenţii reclamanţi G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW. - toţi prin Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 3395 din data de 27 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr. x/2009, având ca obiect drepturi băneşti.

A modificat în parte sentinţa în sensul că a obligat pârâţii la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01.01.2008 - 31.09.2008 cu luarea în considerare a unui salariu de bază în cuantum de 700 RON, precum şi a sporurilor de tură, de nocivitate şi salvare aferente aceleaşi perioade prin raportarea la acest salariu.; totodată, a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei şi a obligat intimaţii la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5845 RON aferente fondului.

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea la data de 17 septembrie 2015 şi înregistrată sub nr. x/2015, reclamantul Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, în numele membrilor săi de sindicat: AAA., T., K., H., BBB., FF., CCC., S., DD., EE., B., DDD., E., V., GG., HH., EEE., M., P., FFF., GGG., UU., F., II., D., MM., O., C.,NN., W., U., HHH., N., BB., CC., III., JJJ. (soţie supravieţuitoare a defunctului RR.), Y., KKK., LLL. şi MMM., a chemat în judecată pe pârâţii Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea în calitate de ordonator principal de credite, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea, în solidar, a pârâţilor la plata drepturilor salariale reprezentând:

- diferenţa la salariu prin diminuarea nelegală pe perioada 01.06.-01.09.2012 prin reducerea săptămânii de lucru de la 5 1a 4 zile pe săptămână cu reducerea corespunzătoare a salariului;

- diferenţa la salariu prin diminuarea nelegală pe perioada 02.02.-15.05.2014 prin reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămâna cu reducerea corespunzătoare a salariului;

- diferenţa la salariu prin diminuarea nelegală pe perioada 01.01.2015 până în prezent prin reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămâna cu reducerea corespunzătoare a salariului;

- diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie aşa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada iulie - decembrie 2013=800;

- diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie aşa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada ianuarie - iunie 2014= 850;

- diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie aşa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada iulie - decembrie 2014=900;

- diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie aşa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada ianuarie - iunie 2015= 975;

- diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie aşa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada iulie - decembrie 2015= 1050;

- acordarea contravalorii tichetelor de masă începând cu luna septembrie 2012 până în prezent;

- acordarea premiilor acordate din fondul de premiere, calculat într-o proporţie de minim 2% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat;

- premiul anual, pe anul 2012;

- prima de vacanţă, sumă echivalentă cu salariul de bază din luna precedentă plecării în concediu pe anul 2012, 2014 şi 2015;

- prima de ziua aviaţiei de 200 RON/salariat pe anul 2012, 2014, 2015 actualizate în raport de rata inflaţiei la data plăţii efective a acestora;

- sporul de căutare salvare în cuantum de 10 % pentru personalul care participă la căutare salvare.

A mai solicitat reclamantul obligarea Regiei Autonome Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi a Unităţii Administrativ Teritorială - Consiliul Judeţean Tulcea la modificarea organigramei şi angajarea de personal corespunzător cerinţelor din Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului. De asemenea, obligarea Regiei Autonome Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să asigure uniforme de serviciu, echipamente de protecţie şi echipamente de lucru, obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea în calitate de ordonator principal de credite să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi şi obligarea paraţilor la plata dobânzilor aferente sumelor rezultate, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei până la data achitării efective a acestora.

A solicitat reclamantul obligarea pârâţilor şi la plata cheltuielilor de judecată.

În şedinţa publică din data de 08.12.2015, reclamantul a precizat că solicită premiul anual pentru anii 2012 şi 2013, iar sporul de căutare salvare îl solicită începând cu anul 2012 şi până în prezent.

Prin sentinţa civilă nr. 1875 din 06 noiembrie 2017, Tribunalul Tulcea a luat act de renunţarea la judecată a reclamantelor H.-Bianca, BBB. şi OOO.. A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea, ca nefondată. A respins excepţia prematurităţii ca lipsită de obiect. A admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune prevăzută de art. 268 alin. (1) lit.

c) din Codul muncii şi a respins capetele de cerere privind obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a diminuării timpului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână pentru perioada 01.06.2012 - 01.09.2012 şi acordarea sporului de căutare salvare aferent perioadei 01.01.2012 - 16.09.2012, ca fiind prescrise. A admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune prevăzută de art. 268 alin. (1) lit.

e) din codul muncii şi a respins capetele de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă, a premiului anual, a premiului acordat din fondul de premiere în procent de 2%, a primei de vacanţă, aferente perioadei 01.01.2012 - 16.03.2015 şi a primei de ziua aviaţiei aferentă perioadei 2012 - 31.12.2014, ca fiind prescrise. A respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune prevăzută de art. 268 alin. (1) lit.

e) din codul muncii invocată pentru capătul de cerere privind acordarea sporului de căutare salvare pentru perioada ulterioară datei de 17.09.2012, ca nefondată. A admis în parte cererea promovată de reclamantul Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, în numele membrilor de sindicat AAA., T., K., FF., CCC., S., DD., EE., B., DDD., E., V., GG., HH., EEE., M., P., FFF., GGG., UU., F., II., D., MM., O., C., NN., W., U., HHH., N., BB., CC., III., JJJ. (soţie supravieţuitoare a defunctului RR.), Y., KKK. şi MMM., în contradictoriu cu pârâţii Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea.

A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a diferenţei rezultată ca urmare a modificării indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie pentru perioada iulie 2013 - decembrie 2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a contravalorii tichetelor de masă aferentă perioadei 17.03.2015 - 08.04.2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective.

A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţi a contravalorii primei de ziua aviaţiei în cuantum de câte 200 RON fiecăruia aferentă anului 2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţii:

T., FF., S., EE., DDD., GG., HH., F., II., D., MM., C., U. şi MMM. a contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 17.09.2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanţii: DD., B., E., V., M., P., FFF., GGG., UU., O., NN., W., JJJ. (soţie supravieţuitoare a defunctului RR.) şi Y. a contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 31.12.2013, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective.

A respins capătul de cerere formulat de către reclamanţii: PPP., B., E., V., M., P., FFF., GGG., UU., O., NN., W., JJJ. (soţie supravieţuitoare a defunctului RR.) şi Y. privind acordarea contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 01.01.2014 - 17.09.2015, ca nefondat. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamantul CCC. a contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 31.12.2013 şi 01.01.2015 - 17.09.2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective.

A respins capătul de cerere formulat de către reclamantul CCC. privind acordarea contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 01.01.2014 - 31.12.2014, ca nefondat. A respins capătul de cerere formulat de către reclamanţii: AAA., EEE., K., HHH., N., BB., CC., III. şi KKK. privind acordarea contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 17.09.2015, ca nefondat. A respins capătul de cerere privind modificarea organigramei şi angajarea de personal, ca inadmisibil. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să asigure reclamanţilor uniforme de serviciu, echipamente de protecţie şi echipamente de muncă.

A respins capătul de cerere formulat de JJJ. (soţie supravieţuitoare a defunctului RR.) privind asigurarea uniformei de serviciu, a echipamentului de protecţie şi a echipamentului de muncă, ca nefondat. A respins capetele de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă, pentru perioada 09.04.2015 - 17.09.2015 şi a primei de vacanţă pentru perioada 17.03.2015 - 31.12.2015, ca nefondat. A respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a diminuării timpului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână pentru perioadele 02.02.2014 - 15.05.2014 şi 01.01.2015 - 17.09.2015.

În baza art. 453 alin. (2) C. proc. civ., a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, atât reclamantul cât şi pârâţii.

Prin decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant SINDICATUL LIBER AL REGIEI AUTONOME AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA, în numele membrilor de sindicat AAA., T., K., H., BBB., FF., CCC., S., DD., EE., B., DDD., E., V., GG., HH., EEE., M., P., FFF., GGG., UU., F., II., D., MM., O., C., NN., W., U., HHH., N., BB., CC., III., JJJ. (soţia supravieţuitoare a defunctului RR.), Y., KKK., LLL. şi MMM., de apelanta pârâtă REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA şi de apelanta pârâtă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL TULCEA - PRIN CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA împotriva sentinţei civile nr. 1875 din 06 noiembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2015.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. x/2016 din data de 26 septembrie 2016, reclamantul SINDICATUL LIBER AL R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA, în numele şi pentru membrii săi H., BBB., T., QQQ., K., FF., CCC., S., B., DD., EE., DDD., E., QQ., GG., HH., RRR., M., FFF., P., SSS., KK., UU., II., TTT., D., MM., C., O., W., U., MMM., HHH., OO., WW., BB., CC., N., UUU., III., RR., Y., VVV., KKK., LL., WWW., XXX. şi RRR., a chemat în judecată pe pârâţii REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA şi CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună obligarea în solidar a celor doi pârâţi la plata drepturilor salariale reprezentând: diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie aşa cum era prevăzut în contractul colectiv de muncă începând cu: 1 ianuarie 2016 = 1.050 şi 1 mai 2016 = 1.250; diferenţa la salariu prin diminuarea nelegală a sporului de aviaţie (T.C.R. tehnicitate, complexitate, responsabilitate) de la 20 % la 15%; diferenţa la salariu prin eliminarea nelegală a sporului pentru deservirea unor instalaţii suplimentare din dotarea autovehiculelor, depozit carburanţi, deservire aeronave 15 %; diferenţa la salariu prin eliminarea nelegală a sporului de fidelitate între 1-5 ani vechime 5%, între 5-10 ani vechime 10%, peste 10 ani vechime 15%; diferenţa la salariu prin diminuarea nelegală a sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase de la 10% la 7%. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea în calitate de ordonator principal de credite să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi; obligarea pârâţilor la plata dobânzilor aferente sumelor rezultate, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei până la data achitării efective a acestora, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 481/21.03.2018 pronunţată de Tribunalul Tulcea s-a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii YYY. şi RR. fiind respinsă acţiunea acestora ca atare; s-au respins excepţiile lipsei dovezii calităţii de reprezentant referitoare la reclamantul LL. şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Judeţean Tulcea, ca nefondate.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamant, în numele şi pentru membrii săi menţionaţi în tabel, fiind obligată pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997 să plătească în favoarea reclamanţilor diferenţele de drepturi salariale nete aferente perioadei ianuarie- octombrie 2016, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală până la data de 31.10.2016, aşa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă - răspuns la obiecţiuni înregistrat la Tribunalul Tulcea la data de 12.02.2018, întocmit de expert ZZZ., după cum urmează: pentru reclamanta H.-BIANCA suma de 2200 RON; pentru reclamanta BBB. suma de 1248 RON; pentru reclamantul T. - 5655 RON; pentru reclamantul K. - 2875 RON; pentru reclamantul FF. - 5806 RON, pentru reclamantul CCC. - 3110 RON, pentru reclamantul S. - 5627 RON, pentru reclamantul B. - 4207 RON, pentru reclamantul DD. - 9220 RON, pentru reclamantul EE. - 5762 RON, pentru reclamantul DDD. - 3589 RON, pentru reclamantul E. - 4273 RON, pentru reclamanta QQ. - 2808 RON, pentru reclamantul GG. - 5699 RON, pentru reclamantul HH. - 5354 RON, pentru reclamantul AAAA. - 1532 RON, pentru reclamanta M. - 4722 RON, pentru reclamantul FFF. - 5007 RON, pentru reclamantul P. - 3201 RON, pentru reclamanta SSS. - 3469 RON, pentru reclamantul KK. - 4475 RON, pentru reclamantul UU. - 3616 RON, pentru reclamantul II. - 3932 RON, pentru reclamantul TTT. - 5308 RON, pentru reclamantul D. - 4677 RON, pentru reclamantul XXX. - 872 RON, pentru reclamantul MM. - 5130 RON, pentru reclamantul C. - 5240 RON, pentru reclamantul O. - 5544 RON, pentru reclamantul LL. - 2416 RON, pentru reclamantul W. - 4482 RON, pentru reclamantul U. - 6381 RON, pentru reclamantul MMM. - 6984 RON, pentru reclamanta HHH. - 1987 RON, pentru reclamanta WW. - 3207 RON, pentru reclamantul OO. - 4210 RON, pentru reclamanta BB. - 2382 RON, pentru reclamanta CC. - 1815 RON, pentru reclamanta N. - 2394 RON, pentru reclamanta UUU. - 2211 RON, pentru reclamanta III. - 1784 RON, pentru reclamantul WWW. - 995 RON, pentru reclamantul Y. - 2790 RON, pentru reclamanta KKK. - 1784 RON, pentru reclamanta OOO. - 1508 RON.

A fost obligată pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997 să plătească în favoarea reclamanţilor sumele nete acordate prin prezenta hotărâre actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală, începând cu data de 01.11.2016 şi până la data plăţii efective.

S-a respins cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta BBBB., ca nefondată.

A fost obligată pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997 să plătească în favoarea reclamanţilor suma de 5500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-au respins restul pretenţiilor reclamanţilor, ca nefondate.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel atât reclamantul Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul " Delta Dunării" Tulcea, în numele şi pentru membrii de sindicat indicaţi, cât şi pârâţii Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Tulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 130/CM din 10 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins apelurile formulate de apelantul reclamant Sindicatul Liber R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea şi de apelanta pârâtă R.A.Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, ca nefondate; totodată, a admis apelul declarat de apelantul pârât U.A.T. Judeţul Tulcea - Consiliul Judeţean Tulcea; a schimbat în parte sentinţa apelată astfel că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Tulcea; a respins acţiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Tulcea pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Prin cererea de revizuire transmisă la data de 17 aprilie 2019 (conform plicului ataşat la dosar) şi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2019, revizuentul a arătat că înţelege să formuleze cerere de revizuire a deciziei civile nr. 130/2019 pronunţată la 10.04.2019, în dosarul nr. x/2016, de către Curtea de Apel Constanta, secţia I civilă, solicitând admiterea cererii de revizuire şi anularea hotărârii, respectând principiul autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.

După expunerea parcursului procesual al cauzei, revizuentul a considerat că decizia instanţei de apel este eronată, aspect ce rezultă din faptul că drepturile salariale reprezintă totalitatea drepturilor băneşti ce se cuvin ca urmare a muncii prestate într-o anumită perioadă (salariu realizat, sporuri, indemnizaţii, prime, concedii, concedii medicale, etc).

A susţinut că în acord cu opinia sindicatului a fost şi decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018 a Curţii de Apel Constanţa pronunţată în Dosarul x/2015, care la pag. 54 din decizie a reţinut: "Contrar celor afirmate de către R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea că în statele de plată depuse de către apelantă salariul de încadrare al fiecăruia dintre reclamanţi este superior celui minim pe ţară, aceasta nu face deloc vorbire de modalitatea de stabilire a salariilor de bază ale salariaţilor R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea."

Cu privire la diferenţa rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie, revizuentul a arătat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 53 Codul Muncii, prin negocierea C. civ..M. la nivel de unitate şi stabilirea modului de acordare a salariilor în cadrul R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, părţile au căzut de comun acord asupra modului de stabilire a salariilor plecând de la salariul minim pe economie care a fost considerat indice 1 înmulţit cu coeficientul de ierarhizare corespunzător funcţiei pe care este încadrat salariatul, conform Anexei 2. Pentru stabilirea coeficientului de ierarhizare corespunzător funcţiei, salariatul era evaluat în condiţiile legii şi ale C. civ..M. în timpul negocierilor la stabilirea indicelui 1. Sindicatul a încercat în repetate rânduri stabilirea acestuia la o valoare mai mare decât salariul minim pe economie, lovindu-se de fiecare dată de refuzul angajatorului motivând baza legală, respectiv că nu poate mări mai mult decât este stabilit prin Hotărâre de Guvern, fapt neadevărat, a susţinut revizuenta, întrucât la negociere drepturile prevăzute în lege sunt drepturi minimale. Or, s-a arătat, angajatorul nu poate aplica regulile numai după bunul lui plac. În condiţiile în care angajatorul nu ar mai ţine cont de regulile stabilite s-ar crea o discriminare faţă de cei care au fost supuşi unor testări şi verificări pentru a putea ajunge la un coeficient în raport de nivelul studiilor, funcţia îndeplinită, cantitatea şi calitatea muncii şi condiţiile de muncă, şi noii angajaţi care ar beneficia de un salariu mai mare. Pe de altă parte, s-a mai susţinut că părţile au căzut de comun acord ca în condiţiile în care salariul minim nu suferă modificări, salariile să fie indexate cu rata inflaţiei.

Revizuentul a mai susţinut că potrivit C. civ., clauzele trebuie interpretate ţinând seama, între altele, de împrejurările în care contractul a fost încheiat, de interpretarea dată anterior de părţi. Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părţile şi-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiţi.

Dacă părţile au stabilit ca salariul de încadrare reprezintă salariul în bani negociat si care nu poate fi mai mic decât valoarea coeficientului minim de ierarhizare corespunzător funcţiei pe care este încadrat salariatul (conform Anexei 2), angajatorul nu poate stabili un nou salariu după bunul plac. Aşa cum s-a arătat coeficientul minim de ierarhizare corespunzător funcţiei este raportat la indicele 1, care este echivalentul "salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri"

S-a mai susţinut că, este lesne de observat ca odată cu trecerea reală la negocierea CCM la nivel de unitate, începând din anul 2008 şi până în prezent, Anexa privind coeficienţii de ierarhizare nu a suferit nicio modificare, fiind modificată doar baza care era raportată la salariul minim pe economie sau salariul minim stabilit în contractele colective de munca la nivel superior.

Astfel că, alegaţiile apărătoarei pârâte conform căreia nu există nicăieri în cuprinsul CCM vreo prevedere contractuală care să permită sau să oblige regia a modifica valoarea indicelui 1 de ierarhizare în funcţie de salariul minim brut pe economie, nu pot fi luate în considerare.

Mai mult, revizuentul a susţinut că în cazul aplicării doar la acei salariaţi care au salariul de bază mai mic decât salariul minim pe economie, fără a ţine cont de principiul stabilirii salarizării în cadrul R.A. Aeroportul Delta Dunării Tulcea, se poate spune că este încălcat principiul "la muncă egală, salariu egal".

S-a mai susţinut că principiul "la muncă egală, salariu egal între femei şi bărbaţi" este strâns legat de principiul diferenţierii salariilor între femei şi bărbaţi în raport de nivelul studiilor, funcţia îndeplinită, cantitatea şi calitatea muncii, condiţiile de muncă, în sensul că primul se poate valorifica numai în situaţia în care nu există o diferenţiere între nivelul studiilor, fîincţia îndeplinită, cantitatea şi calitatea muncii, precum şi condiţiile de muncă.

Regulamentul de organizare şi funcţionare constituie temeiul elaborării statului de funcţii şi a fişei postului pentru fiecare loc de muncă, prin acesta stabilindu-se, în principal, organigrama unităţii, adică structura sa funcţională, compartimentele componente, atribuţiile acestora, raporturile dintre ele.

Faţă de dispoziţiile art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii şi art. 17 alin. (1) şi (2) lit. d) din acelaşi Cod, orice modificare a salariului pe motiv că acesta trebuie modificat doar pentru aceia pentru care salariul de bază este mai mic decât salariul minim pe economie, fără a ţine cont de principiile stabilite la nivelul regiei, este o încălcare a principiului "un salariu echitabil şi o remuneraţie egală pentru o muncă de valoare egală".

Revizuentul a arătat că angajatorul şi-a însuşit punctul său de vedere prin aplicarea indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie, cu excepţia perioadelor pentru care angajatorul a fost chemat în judecată.

Presupunând că nu s-ar mai aplica prevederile minimale prevăzute în CCM expirat, condiţie în care s-ar încălca prevederile legale la care s-a făcut referire, tot ar trebui sa se aplice stabilirea salariului raportat la valoarea indicelui 1 de 1050 RON începând cu 1 iulie 2015, mai ales ca exista deja hotărârea judecătorească nr. 1875/2017, pronunţată în dosarul nr. x/2015 la data de 06.11.2017, definitivă prin decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2015.

Revizuentul a arătat că este dincolo de orice raţiune rezonabilă să fie acordat salariul ca urmare a modificării indicelui 1 în funcţie de salariul minim pe economie pentru perioada iulie 2013- decembrie 2015 raportat la un salariu minim pe economie de 1.050 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună, reprezentând 6,225 RON/oră, la 31 decembrie 2015, iar pentru anul 2016 să fie acordat salariul raportat la salariul minim pe economie de 850 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 5,059 RON/oră.

Revizuentul a arătat în ceea ce priveşte admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Tulcea faptul că acest pârât a fost chemat in instanţă în calitatea sa de ordonator principal de credite în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, după care a evidenţiat art. 10 care prevede că salarizarea personalului din regiile autonome care trec sub autoritatea consiliilor judeţene se face conform Hotărârii Guvernului nr. 523/1996 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, competenţele acestuia fiind preluate de consiliile judeţene.

S-a susţinut că prin Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea nr. 103/07.2011, R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea i-a fost încredinţat serviciul de interes economic general şi că obligaţia de serviciu public se instituie până la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care Regia Autonoma Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea depăşeşte pragul de 200.000 pasageri, dar nu mai târziu de 31.12.2024.

Aşadar, a arătat revizuentul, în calitatea sa de autoritate tutelară Consiliul Judeţean Tulcea are obligaţia de a completa din transferuri de la bugetul judeţean veniturile regiei autonome aeroportuare aflate in subordinea sa.

In acest sens fiind pronunţate o serie de hotărâri, respectiv: decizia civilă nr. 833/CM din 26 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, in dosar nr. x/2009, decizia civilă nr. 883/CM din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, in dosar nr. x/2011, sentinţa civilă nr. 1875/2017 pronunţată la data de 06.11.2017 de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2015.

Având în vedere că, exista deja cu putere de lucru judecat, hotărâri definitive cu privire la aceste aspecte, coroborând cu prevederile legal invocate, că instanţa competentă sa se pronunţe asupra revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, neavând căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre, revizuenta a solicitat să se procedeze la anularea ultimei hotărâri, respectând principiul autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, cu cheltuieli de judecată.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ.

La 1 octombrie 2019 intimata Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Tulcea prin Consiliul Judeţean Tulcea a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă; tot la 1 octombrie 2019, intimata R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată; cele două întâmpinări fiind apreciate ca note scrise de instanţă, în şedinţa publică din 3 octombrie 2019.

Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Conform art. 431 din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părţile acelui litigiu.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac ce permite remedierea acelor greşeli comise în activitatea de judecată care se înscriu în cazurile punctuale şi pentru motivele specifice admise de legiuitor, iar extinderea acestor cazuri şi motive nu se înscriu în voinţa expresă şi neîndoielnică a legiuitorului, îndepărtându-se de la principiul securităţii juridice întrucât deschide căi de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti acolo unde legiuitorul nu a făcut-o.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, situaţie în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Condiţiile anterior menţionate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerinţe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Or, în speţă, se constată că hotărârile pretins potrivnice, deşi au fost pronunţate în dosare diferite, nu au avut acelaşi obiect şi, ca atare, contrarietatea hotărârilor poate fi analizată numai dacă sunt îndeplinite condiţiile anterior menţionate.

Trebuie menţionat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă pretenţia concretă a reclamantului dedusă judecăţii, iar pentru a exista identitate de obiect, este necesar ca obiectul din cea de-a doua acţiune să fie identic cu cel din prima acţiune.

Astfel, aşa cum rezultă din cele evidenţiate în precedent, litigiul dintre părţi a purtat asupra unor cereri de chemare în judecată având obiecte diferite, în baza cărora se conturează elemente de fapt distincte în etapele succesiv avute în vedere de instanţele de judecată, astfel că nu poate fi reţinută identitatea de obiect.

Contrar susţinerilor revizuentului, în speţă nu se poate reţine contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identităţii de obiect făcând de prisos analizarea celorlalte condiţii impuse de evocatul text normativ.

Aşa fiind, având în vedere lipsa de identitate cu privire la obiectul cererilor, constatând a nu fi întrunită condiţia existenţei triplei identităţi, în raport cu dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul SINDICATUL LIBER AL R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul SINDICATUL LIBER AL R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA împotriva deciziei civile nr. 130/CM din 10 aprilie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2019.