Road-Traffic Damages Claim: Revision of Inadmissibility Ruling Rejected as Unavailable; Prior Decision Stands

Asupra cererii de revizuire de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 16 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat C., obligarea pârâtei la plata sumei de 321 RON, reprezentând daune materiale şi a sumei de 51.100 euro, reprezentând daune morale pentru prejudiciile suferite în accidentul rutier din 22.06.2014, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 2620 din 22 iunie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a admis în parte cererea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 321 RON daune materiale şi 10.000 euro, în echivalent RON la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând daune morale şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 4.388,78 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinţei civile nr. 2620 din 22 iunie 2017, au declarat apel A. şi S.C. B. S.A.

Prin Decizia nr. 2284A din 11 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, au fost respinse apelurile formulate de apelantul reclamant A. şi de apelanta pârâtă S.C. B. S.A., ca nefondate.

Împotriva deciziei instanţei de apel, reclamantul A. a declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 2 februarie 2018 şi repartizat spre soluţionare completului de filtru.

Prin Decizia nr. 2906 din 13 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 2284A din 11 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat cerere de revizuire, solicitând schimbarea în tot a deciziei atacate, iar în rejudecare, să fie admis recursul astfel cum a fost formulat.

În motivare, revizuentul susţine, în esenţă, că în speţă este admisibilă calea de atac a recursului ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial la 1 octombrie 2018. Curtea Constituţională a statuat că în urma pronunţării şi publicării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, în privinţa art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 nu devin incidente prevederile art. 27 C. proc. civ., potrivit cărora "hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul", pentru că neconstituţionalitatea este o sancţiune de drept constituţional care se aplică situaţiilor pendinte. Astfel, nu se poate ajunge la concluzia că decizia curţii s-ar aplica numai proceselor pornite după publicarea sa, caz în care, în mod evident, hotărârea susceptibilă a fi recurată este pronunţată după publicarea deciziei.

Prin urmare, având în vedere că Decizia nr. 2284A a fost pronunţată la data de 13 noiembrie 2017, ulterior publicării Deciziei CCR nr. 369/30.05.2017, în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revizuentul apreciază că devine admisibilă calea de atac a recursului, motiv pentru care se impune admiterea cererii de revizuire.

Intimata S.C. B. S.A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Deşi în cererea de revizuire nu a fost indicat cazul de revizuire, susţinerile revizuentului pot fi încadrate în dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. potrivit cărora:

"Revizuirea unei hotărâri (...) poate fi cerută dacă: (…) 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii." Revizuirea, ca şi cale de atac extraordinară, are în vedere numai hotărârile definitive.

Aşa fiind, prin pct. 11 al art. 509 C. proc. civ. este reglementată calea de atac a revizuirii unei hotărâri judecătoreşti definitive, când ulterior a fost admisă o excepţie de neconstituţionalitate invocată în cauza respectivă, în scopul acordării mijloacelor de retractare a acelei hotărâri în vederea realizării drepturilor şi intereselor părţilor în faţa justiţiei.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă din perspectiva dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora nu este supusă niciunei căi de atac decizia pronunţată în completul de filtru în condiţiile în care recursul este respins ca inadmisibil (fiind analizată admisibilitatea căii de atac), anulat sau respins pentru că recursul nu îndeplineşte condiţiile de formă sau pentru că motivele de casare invocate şi dezvoltate nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Sintagma folosită de legiuitor "nu este supusă niciunei căi de atac" cuprinde atât căile de atac ordinare, cât şi pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între acestea.

Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo distincţie (ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus).

Astfel, se constată că hotărârea ce face obiectul revizuirii pendinte a fost pronunţată în completul de filtru, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul fiind respins ca inadmisibil printr-o decizie, care, aşa cum s-a arătat anterior, nu este supusă niciunei căi de atac.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Prin urmare, astfel cum s-a reţinut, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia atacată nu este supusă niciunei căi de atac.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pe de altă parte, revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. este admisibilă doar dacă, după pronunţarea unei hotărâri definitive într-o cauză în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a unei legi sau ordonanţe de urgenţă, Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate invocate în acea cauză.

Aşadar, pot forma obiect al revizuirii numai hotărârile judecătoreşti definitive care au fost pronunţate în cauze în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate admisă sau în cele în care aceasta a fost ridicată până la publicarea deciziei Curţii de admitere şi a fost, în consecinţă, respinsă ca devenită inadmisibilă. În schimb, cauzele soluţionate definitiv şi în care nu a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate nu pot face obiectul revizuirii, operând principiul autorităţii lucrului judecat.

Or, în Dosarul nr. x/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în care a fost pronunţată Decizia nr. 2906 din 13 septembrie 2018 a cărei revizuire se solicită, recurentul-reclamant A. nu a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În acest context, neinvocarea excepţiei de neconstituţionalitate, deşi era susceptibilă de a fi ridicată, conduce la imposibilitatea de a solicita revizuirea în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

Aşa fiind, în considerarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi a faptelor pe care se întemeiază, prin raportare la art. 457 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căruia: "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta (...)", Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 2906 din 13 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 2906 din 13 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 ianuarie 2019.

GGC - NN