Judicial stamp tax payment evidence and procedural notification requirements in actions to establish absolute nullity of final judgments

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii AAAS (FOSTĂ A.V.A.B.) şi C. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută a sentinţei civile nr. 84/14.08.2003 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2003, definitivă şi irevocabilă, pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 105-106, art. 129, art. 183-184 C. proc. civ.

La data de 21.05.2018 reclamanţii au depus la dosar o precizare a cererii introductive prin care au indicat faptul că din eroare cauza a fost înregistrată ca având drept obiect "contestaţie în anulare", în realitate fiind vorba de o "cerere de constatare nulitate absolută act".

Prin sentinţa civilă nr. 88/F din data de 26.06.2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă cauza a fost înregistrată la data de 07.08.2018, sub nr. x/2018.

În şedinţa publică din data de 15.10.2018, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 3059 din 15.10.2018, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civilă; a declinat cauza privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii AAAS (fosta A.V.A.B.) şi C., spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecata cauzei, înaintând dosarul ICCJ pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2018.

Prin decizia nr. 54 din 16.01.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţia a stabilit competenţa de soluţionare a litigiului în primă instanţă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă. Înalta Curte a subliniat că obiectul acţiunii îl constituie o hotărâre definitivă a cărei anulare se solicită, competenţa calificării acesteia drept o cale de atac, revenind, în virtutea art. 22 noul C. proc. civ. instanţei, care este în măsură, conform principiului legalităţii să decidă asupra admisibilităţii şi chiar, să evoce fondul.

Ulterior pronunţării regulatorului de competenţă, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2018, stabilindu-se termen de judecată la 07.05.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 48/F din 14 mai 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia nelegalei timbrări; a anulat cererea formulată de contestatorii A. şi B. ca nelegal timbrată şi a constatat restul excepţiilor rămase fără obiect.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele:

Conform citaţiilor emise pentru termenul din 26.06.2018, petenţilor reclamanţi li s-a pus în vedere obligaţia de a achita o taxă de timbru în valoare de 20 RON, cu privire la care aceştia nu au depus nici un fel de dovadă a îndeplinirii obligaţiilor şi nici nu au formulat cerere de reexaminare sau de acordare a beneficiului ajutorului public judiciar. Conform precizărilor exprese depuse la dosar, aceştia au reiterat solicitarea iniţială de constatare a nulităţii absolute a unei hotărâri judecătoreşti, subliniind că nu au învestit instanţa cu judecarea unei căi extraordinare de atac.

Astfel, instanţa a constatat că indiferent de calificarea acţiunii civile promovate, petenţii reclamanţi datorau o taxă de timbru, cel puţin taxa în valoare de 20 RON aferentă oricărei cereri neevaluabile în bani, nerealizând dovada scutirii lor de la plata acesteia şi neinvocând, în termen legal, o situaţie aptă de a da naştere analizei unei cereri de reexaminare sau ajutor public judiciar.

În plus, petenţii reclamanţi au beneficiat de un interval de timp rezonabil pentru accesarea acestor drepturi referitoare la taxa de timbru (începând cu data de 21 mai 2018, dată la care au fost recepţionate citaţiile cu solicitarea de plată a taxei de timbru, menţiunea figurând expres în cuprinsul citaţiilor expediate, dosar). Mai mult, instanţa a amânat pronunţarea cu privire la această excepţie, tocmai pentru a oferi posibilitatea petenţilor de a face orice precizări pe care le-ar fi considerat necesare.

Or, conform art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxa de timbru se datorează şi se achită cu prioritate, petenţii nerealizând dovada îndeplinirii unei atare obligaţii.

Împotriva sentinţei civile nr. 48/F din 14 mai 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, au declarat recurs contestatorii B. şi A., prin care au solicitat casarea cu rejudecare având în vedere depunerea taxei judiciare de timbru datorată instanţei de fond, în valoare de 20 RON, arătând că motivele, susţinerile şi probele rămân aceleaşi care sunt depuse la dosar.

Analizând recursul declarat de contestatorii B. şi A. prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. în care se încadrează criticile formulate de recurenţi, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat şi urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

Se reţine că, în cauză, prima instanţă sesizată (Curtea de Apel Bucureşti) a dispus citarea contestatorilor cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 RON pentru termenul din 26 iunie 2018, când prin sentinţa din aceeaşi dată a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti, care la rându-i a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, ivindu-se astfel un conflict negativ de competenţă, soluţionat de instanţa supremă, în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti.

Tribunalul Bucureşti a dispus citarea contestatorilor cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 RON pentru termenul din 15.10.2018.

În contextul acestui parcurs procesual al cauzei, contestatorii au depus taxa judiciară de timbru solicitată, în valoare de 20 RON, la data de 31.08.2018, astfel cum rezultă din dovada aflată la dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Bucureşti.

După emiterea regulatorului de competenţă, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, stabilindu-se termen de judecată la 07.05.2019, fiind amânată pronunţarea pentru data de 14.05.2019, când instanţa a anulat cererea ca netimbrată.

Aşa cum s-a arătat din lucrările dosarului se constată că, în speţă, contestatorii au depus taxa judiciară de timbru în valoare de 20 RON, potrivit dovezii aflate la dosarul Tribunalului Bucureşti.

Este adevărat că această dovadă se află în dosarul Tribunalului Bucureşti, dar, în raport cu parcursul procesual al cauzei, nu li se poate imputa părţilor nedepunerea dovezii achitării taxei judiciare de timbru.

Mai mult, şi dacă nu ar fi fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru, măsura anulării cererii nu putea fi dispusă, în condiţiile în care pentru termenul de judecată din data de 7.05.2019 (primul termen după pronunţarea regulatorului de competenţă prin care s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti), părţile nu au fost citate cu menţiunea depunerii dovezii taxei judiciare de timbru, astfel cum reiese din dovezile aflate în dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

In aceste condiţii, solutia de anulare a cererii de chemare in judecata pentru netimbrare adoptată de Curtea de Apel Bucureşti este nelegală, avându-se în vedere că a fost depusă dovada achitarii taxei judiciare de timbru datorate, astfel încât nu li se poate imputa contestatorilor neîndeplinirea obligaţiei de timbrare.

Constatând că cererea formulată de contestatori a fost timbrată cu 20 RON, anterior termenului stabilit de instanţă, respectiv 7.05. 2019, în mod greşit, a fost anulată cererea ca netimbrată.

Pentru aceste motive în temeiul art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul contestatorilor, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de contestatorii B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 48/F din 14 mai 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2019.