Supreme Court incompetence to hear recusal on credit contract clauses due to monetary threshold under Civil Procedure Code and Constitutional Court interpretation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared itself materially incompetent and referred the case to the Craiova Court of Appeal, without determining the merits of the loan dispute. The case originated from a borrower's challenge to abusive clauses in a 2007 credit contract, where the District Court initially found certain clauses null and ordered repayment of excessive commissions, while the Gorj Tribunal, on appeal, reversed part of that decision by denying the claim regarding the administration commission. The decisive legal basis was the procedural threshold for appellate jurisdiction: under Article 483(2) of the Civil Procedure Code and the transitional provision of Law No. 2/2013 (as modified by Constitutional Court Decision No. 369/2017), appeals against tribunal decisions in monetary claims valued up to 200,000 RON fall within the competence of Courts of Appeal, not the Supreme Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ; Supreme Court incompetence to hear recusal on credit contract clauses due to monetary threshold under Civil Procedure Code and Constitutional Court interpretation: The case originated from a borrower's challenge to abusive clauses in a 2007 credit contract, where the District Court initially found certain clauses null and ordered repayment of excessive commissions, while the Gorj Tribunal, on appeal, reversed part of that decision by denying the claim regarding the administration commission. The decisive legal basis was the procedural threshold for appellate jurisdiction: under Article 483(2) of the Civil Procedure Code and the transitional provision of Law No. 2/2013 (as modified by Constitutional Court Decision No. 369/2017), appeals against tribunal decisions in monetary claims valued up to 200,000 RON fall within the competence of Courts of Appeal, not the Supreme Court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative section for admitting the exception of lack of material competence and referring the case to the Court of Appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 octombrie 2019
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 27.03.2018 pe rolul Judecătoriei Motru, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. şi B. S.A. - Agenţia Motru, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor inserate la art. 4.1 şi art. 5.1 din contractul de credit nr. x din 05.03.2007, să oblige pârâtele la restituirea sumelor încasate în plus în baza clauzelor abuzive, actualizate la data plăţii cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă, precum şi la stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb EURO - LEU, la cursul existent în momentul semnării contractului, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1428/25.06.2018, Judecătoria Motru a admis în parte acţiunea, a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor inserate la art. 4.1 din contractul x din 05.03.2007, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumelor reţinute în temeiul art. 4.1 din contractul nr. xCIS6070650001, cu titlu de comision de administrare şi comision de acordare la cursul B.N.R. în RON la data plăţii, sume actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală şi a respins în rest cererea; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 230 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, A. şi C. S.A., succesor legal al B. S.A., au declarat apel.
Prin decizia nr. 70/27.02.2019, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a respins apelul declarat de apelantul-reclamant A., a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă C. S.A. şi a schimbat în parte sentinţa apelantă, în sensul că a respins cererile privind constatarea caracterului abuziv al comisionului de administrarea şi privind restituirea sumelor achitate cu titlu cu comision de administrare; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelante.
Împotriva deciziei din apel, A. a declarat recurs, care a fost depus la Tribunalul Gorj şi înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, asupra căreia, în temeiul art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data iniţierii procesului (incidente în speţă din perspectiva art. 24 şi 27 C. proc. civ.), "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)."
Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, în art. XVIII alin. (2), care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON.
O primă concluzie care se desprinde din cele prezentate anterior este în sensul că, în concepţia legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.
În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ. astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.
Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.
Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a statuat că "efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."
În speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată la 27.02.2019, ulterior publicării deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale a României în Monitorul Oficial.
Prin decizia nr. 18/01.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."
De aceea, în condiţiile în care decizia atacată a fost pronunţată de Tribunalul Gorj, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentele-pârâte C. S.A., prin Direcţia Juridică - Biroul Regional de Litigii şi D. împotriva deciziei nr. 70/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 octombrie 2019.