Appeal against refusal to refer preliminary question inadmissible due to transitional provisions barring new procedural code

Şedinţa publică din data de 2 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 77/18.02.2019, Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L., în calitate de creditor al debitoarei S.C. B. S.R.L., (în dosarul de insolvenţă nr. x/2012 al Tribunalului Olt) împotriva sentinţei nr. 115/03.02.2018, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2012.

Împotriva acestei sentinţe, contestatoarea A. S.R.L. a declarat recurs.

În cadrul recursului, autoarea căii de atac a formulat, în temeiul art. 519 şi 520 din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, dar şi o cerere de suspendare a judecăţii cauzei până la pronunţarea instanţei supreme.

Prin încheierea din 20 iunie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că dosarul este guvernat de normele de procedură cuprinse în vechiul C. proc. civ., în care nu este reglementată această instituţie; ca o consecinţă, a respins şi cererea de suspendare a judecăţii cauzei.

Împotriva acestei încheieri, A. S.R.L. a declarat recurs.

În motivare, a prezentat evoluţia litigiului în etapele procesuale anterioare şi a susţinut, în esenţă, că excepţia inadmisibilităţii nu a fost pusă în discuţia părţilor, atât timp cât nu au fost citate cu această menţiune, iar hotărârea a fost luată în lipsa lor.

Totodată, a arătat că cererea de suspendare nu a fost respinsă ca rămasă fără obiect, ci ca nefondată, deşi nu a fost pusă în discuţia părţilor.

În continuare, a prezentat pe larg argumentele pentru care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile sesizării instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 3041 şi 304 pct. 5, 6 şi 8 din vechiul C. proc. civ., indicând, în paranteză, dispoziţiile corespondente din noul C. proc. civ.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia reţine următoarele:

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "dispoziţiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare."

Înalta Curte notează că recursul în cadrul căruia a fost formulată cererea de sesizare a instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile a fost îndreptat împotriva sentinţei nr. 77/18.02.2019, prin care Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 115/03.02.2018, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2012.

Cum noul C. proc. civ. a intrat în vigoare la 15.02.2013, iar procesul a fost iniţiat în anul 2012, raportat la dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, în speţă sunt incidente dispoziţiile vechiul C. proc. civ., sub imperiul căruia a început procesul.

Recursul are ca obiect încheierea din 20 iunie 2019, prin care Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că dosarul este guvernat de normele de procedură cuprinse în vechiul C. proc. civ., în care nu este reglementată această instituţie; ca o consecinţă, a respins şi cererea de suspendare a judecăţii cauzei şi a amânat pronunţarea asupra recursului.

Aşadar, recurentul atacă o încheiere premergătoare, prin care nu a fost întrerupt cursul judecăţii, fără să aibă în vedere faptul că în sistemul C. proc. civ. de la 1865, care guvernează procesul, împotriva unor astfel de încheieri nu se poate declara recurs în mod separat (art. 299 alin. (1), rap. la art. 282 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865).

Or, unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

În consecinţă, faţă de considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. ., rap. la art. 137 alin. (1) şi art. 299 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul CREDITORUL A. S.R.L. împotriva încheierii din 20 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 octombrie 2019.