Lessee's withdrawal of appeal finalizes rescission of lease over unpaid instalments and land register deletions.

Şedinţa publică din data de 1 octombrie 2019

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor dosarului constată şi reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Piteşti, secţia Civilă la 3 iulie 2015 sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.A i-a chemat în judecată pe pârâţii S.C. B. S.R.L., Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliara, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că la 26 august 2010 a intervenit rezilierea contractului de leasing imobiliar nr. 71082 din 9 decembrie 2008.

Totodată, s-a solicitat să se constate că perioada de 60 luni pentru care a fost încheiat contractul de leasing şi pentru care s-a exprimat dreptul de opţiune a ajuns la maturitate, fără ca utilizatorul să mai aibă posibilitatea transferului dreptului de proprietate asupra imobilului, având în vedere că, încă din 26 august 2010, contractul de leasing încheiat între părţi a încetat prin efectul hotărârii de reziliere a directoratului A. S.A.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a mai solicitat să se dispună radierea înscrierilor referitoare la contractul de leasing financiar şi a dreptului de opţiune din cartea funciară x/N a localităţii Piteşti cu număr cadastral x, proprietatea A. S.A.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la 9 decembrie 2008, între S.C. A. S.A şi S.C. B. S.R.L. a fost încheiat contractul de leasing nr. 71082, ce avea ca obiect acordarea unei finanţări în valoare de 700.000 euro în vederea achiziţiei unui imobil aflat în proprietatea reclamantei.

S-a învederat că rezilierea contractului de leasing a fost comunicată la 26 august 2010 pârâtei S.C. B. S.R.L., ca o consecinţă directă a neexecutării obligaţiilor contractuale de către aceasta, anume neplata ratelor de leasing nr. 16-20, cu un sold debitor de 222.004,96 RON.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 907 şi următoarele din C. civ. şi art. 24 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului şi publicităţii imobiliare.

Prin sentinţa civilă nr. 1843/2016 din 24 februarie 2016, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Prin sentinţa civilă nr. 274/2016 din 29 iunie 2016, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis excepţia propriei necompetenţe material-funcţionale şi a declinat dosarul în favoarea Tribunalului Specializat Argeş.

Prin sentinţa nr. 987/2016 din 1 noiembrie 2016, Tribunalul Specializat Argeş a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis cauza Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Prin sentinţa nr. 464/F- C. civ. din 15 decembrie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a stabilit competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 99/2017 din 15 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2015 a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat şi a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 99/2017 din 15 martie 2017 a Tribunalului Argeş, secţia Civilă a formulat apel reclamanta S.C. A. S.A., care a fost soluţionat prin decizia nr. 758/A-COM din 7 noiembrie 2017,pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în sensul admiterii căii de atac, cu consecinţa schimbării sentinţei atacate. S-a admis în parte acţiunea şi s-a constatat rezilierea contractului de leasing imobiliar prin adresa din 26 august 2010.

S-a dispus radierea înscrierii contractului de leasing şi a dreptului de opţiune din cartea funciară nr. x/N a localităţii Piteşti, cu nr. cadastral x.

La 26 ianuarie 2018, recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a formulat recurs împotriva deciziei evocate anterior, calea de atac fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7, şi 8 C. proc. civ.

În cuprinsul recursului, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

La 5 martie 2018, intimatul-pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Argeş a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la art. 32 din Legea nr. 7/1996.

La 12 martie 2018 a formulat întâmpinare şi intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei recurate ca fiind legală şi temeinică.

Totodată, intimata-pârâtă a mai susţinut că recursul a fost declarat doar în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A., astfel încât, raportat la art. 486 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., apreciază că recurenta nu contestă lipsa calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, reţinută de către instanţa de apel prin sentinţa recurată.

În consecinţă, intimata-pârâtă A.N.C.P.I. a solicitat scoaterea sa din citativ.

Cererea de recurs a fost timbrată cu suma de 2.772 RON taxă judiciară de timbru, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dovezile aflându-se la dosar.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 5 iunie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză, cu menţiunea că părţile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

La 9 iulie 2019, recurenta-pârâtă a depus la dosar punct de vedere la raport, prin care a susţinut că recursul este admisibil în principiu. Totodată, recurenta-pârâtă a formulat şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, care a fost respinsă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea din 2 aprilie 2019.

Recursul a fost admis în principiu prin încheierea din 2 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

La 22 aprilie 2019, recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin administrator special C. a depus la dosar o cerere prin care a precizat că renunţă la judecarea dosarului nr. x/2015, iar la 25 septembrie 2019 administratorul judiciar al societăţii recurente a menţionat că îşi însuşeşte cererea de renunţare la judecată.

În cauză s-a stabilit termen la 1 octombrie 2019 pentru analizarea admisibilităţii în principiu a recursului, prin raportare la cererea de renunţare la judecata recursului formulată de recurentă.

Examinând cererea formulată de către recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin administrator judiciar D. S.P.R.L., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform art. 404 alin. (2) C. proc. civ., renunţarea se poate face şi ulterior pronunţării, chiar şi după declararea căii de atac.

Potrivit art. 406 alin. (5) C. proc. civ., când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac instanţa va lua act de renunţare, iar potrivit alin. (6) teza a II-a al aceluiaşi articol, când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă.

Totodată, prevederile art. 463 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.

Manifestarea expresă de voinţă a părţii reglementată de art. 404 C. proc. civ. se caracterizează prin aceea că partea care a pierdut procesul, în primă instanţă sau în apel, renunţă la dreptul de a exercita calea de atac, apelul sau, după caz, recursul, împotriva hotărârii respective ori, dacă a formulat deja o cale de atac, o retrage.

Din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 404 alin. (2) C. proc. civ. rezultă că achiesarea la hotărârea atacată poate avea loc şi ulterior exercitării căii de atac, după trimiterea dosarului la instanţa superioară, în cursul judecării căii de atac titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecăţii în calea de atac, ordinară sau extraordinară, caz în care se va face aplicarea art. 463 C. proc. civ., întrucât partea înţelege să-şi retragă calea de atac.

În cauză, retragerea căii de atac exercitate s-a făcut după înaintarea şi înregistrarea dosarului la instanţa superioară, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. (2), coroborate cu art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va da eficienţă manifestării de voinţă exprimate de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin administrator judiciar D. S.P.R.L. privind renunţarea la judecata recursului, împrejurare care reprezintă o modalitate de manifestare a principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil, sub forma unui act procedural de dispoziţie.

În considerarea celor ce preced, având în vedere dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecata recursului declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de pârâta S.C. B. S.R.L., prin administrator judiciar D. S.P.R.L. împotriva deciziei nr. 758/A-COM din 7 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 octombrie 2019.