Labor wage claim: cassation annulled for failure to pay judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale din 12 februarie 2018 sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B. a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 2.250 RON, reprezentând salarii neplătite pentru perioada 6 iunie - 6 septembrie 2017, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi plata dobânzii legale aferente sumei menţionate, începând cu data la care trebuia achitată şi până la data plăţii efective, potrivit O.G. nr. 13/2001, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. c), art. 171, art. 159, art. 166, art. 272, art. 269 alin. (1) Codul muncii, art. 208, art. 210 din Legea nr. 62/2011, contractul individual de muncă.

Prin sentinţa nr. 395 din 7 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018 s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B. şi s-a dispus obligarea pârâtului să plătească reclamantului salariul net cuvenit conform contractului individual de muncă nr. x/30.05.2017, pentru activitatea prestată în luna iunie 2017, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi plata dobânzii legale aferente sumei, de la data scadenţei până la data plăţii efective, fiind obligat pârâtul la 400 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul B..

Prin decizia 2336 din 25 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă s-a respins ca tardiv apelul formulat de pârâtul B. împotriva sentinţei civile nr. 395 din 7 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimatul reclamant A., fiind obligat apelantul-pârât B. la 200 RON, cheltuieli de judecată în apel către intimatul-reclamant A..

Împotriva deciziei nr. 2336 din 25 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a formulat recurs pârâtul B..

Prin memoriul de recurs, recurentul-pârât B. a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantului şi înlăturării cheltuielilor de judecată.

În argumentarea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul susţine că hotărârea este nelegală şi netemeinică, întrucât reclamantul A. a încasat salariul aferent lunii iunie 2017 la data de 31 iulie 2017, conform statului de plata semnat de acesta şi a registrului de casă întocmit de Sucursala C..

În opinia recurentului, în mod greşit instanţa a apreciat că statul de plată aferent lunii iunie 2017 nu este semnat de reclamant, fără a proceda la verificarea înscrisului, fără a administra probe (expertiza grafoscopică în vederea identificării autorului semnăturii), fără a ordona prezentarea înscrisului original aflat în posesia pârâtului.

De asemenea, instanţa nu a arătat care sunt elementele care au format convingerea acesteia ca semnătura de pe statul de plata nu este a reclamantului, având în vedere că acesta a fost semnat de reclamant şi nu s-a înscris în fals cu privire la acest înscris, care face dovada deplină a achitării tuturor drepturilor salariale, conform contractului individual de muncă.

Având în vedere că recurentul, în calitate de angajator al reclamantului A. a achitat toate drepturile salariale restante, hotărârea instanţei este una netemeinică, motiv pentru care se solicită instanţei, admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantului şi înlăturării cheltuielilor de judecată.

În ceea ce priveşte tardivitatea apelului declarat de recurentă, aceasta arată că părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, iar potrivit art. 468 C. proc. civ., termenul de declarare a apelului este de 30 zile de la comunicarea hotărârii.

Raportat la aceste dispoziţii legale, termenul de declarare a apelului este un termen legal imperativ, iar nu unul judecătoresc, astfel că, în speţă, neindicarea în dispozitivul hotărârii a termenului de declarare a apelului, ca fiind de 30 de zile de la comunicare, nu face ca apelul formulat de pârât în termenul prevăzut de lege să fie tardiv, sens în care solicită instanţei să reţină că apelul a fost formulat în termenul legal de 30 zile de la comunicare.

Prin întâmpinarea depusă la 11 ianuarie 2019, intimatul-reclamant A. a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului având în vedere că recursul a fost exercitat împotriva unei hotărâri definitive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 14 martie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este inadmisibil.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 22 martie 2019, părţile nedepunând punct de vedere.

La termenul din 26 septembrie 2019, completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia netimbrării recursului invocată din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac ca netimbrată, în considerarea următoarelor:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei".

În acest context, Înalta Curte constată că recursul nu a fost timbrat anticipat şi că recurentul nu s-a conformat obligaţiei de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi prin adresa emisă la 4 decembrie 2018, aflată la dosar recurs i s-a pus în vedere obligaţia timbrării recursului, sub sancţiunea anulării cererii de recurs.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei nr. 2336 din 25 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei nr. 2336 din 25 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2019.