Cassation appeal annulled for failing to develop specific grounds of illegality under Article 488 of the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 21 decembrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta A. S.R.L. Rm. Vâlcea a chemat în judecată pe pârâta B. S.A. Bucureşti, solicitând:

1. obligarea pârâtei la plata sumei de 48.422,09 EURO, echivalent a 218.601,52 RON la cursul BNR din 18.12.2015, curs 1 EURO = 4,5145 RON, reprezentând despăgubire eveniment asigurat potrivit asigurare seria x nr. x din 19.01.2015;

2. obligarea pârâtei la plata dobânzii penalizatoare potrivit art. 4 din Legea 72/2011 raportat la art. 3 alin. (21) din O.G. nr. 13/2011, respectiv dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României plus 8 puncte procentuale, calculată de la data punerii în întârziere, respectiv 19.08.2015.

3. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 736/30 mai 2017 Tribunalul Vâlcea, secţia I Civilă a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. Rm. Vâlcea.

Împotriva sentinţei nr. 736/2017 a formulat apel reclamanta A. S.R.L. solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinţei şi admiterea cererii de chemare în judecată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal prin decizia nr. 868/A-C din 11 decembrie 2017 a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Rm. Vâlcea - prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolventa C. şi S.C. A. S.R.L. - prin administrator special D., împotriva sentinţei nr. 736 din 30 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, intimată fiind pârâta S.C. B. S.A. Bucureşti.

Împotriva deciziei nr. 868/A-C din 11 decembrie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Rm. Vâlcea - prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolventa C. şi S.C. A. S.R.L. - prin administrator special D..

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea motivului de casare invocat, recurenta-reclamantă susţine că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a art. 16 alin. (3) ultima teză C. civ.. În mod greşit s-a apreciat de către instanţa de apel că există o culpă gravă în sarcina reclamantei de natură să reprezinte un motiv de excludere a despăgubirii pentru riscul asigurat potrivit art. 7 lit- i din Condiţiile generale de asigurare.

În continuare se arată că potrivit interpretării normelor contractuale, cauza a evenimentului asigurat poate fi greşeala de montaj sau instalare, care reprezintă o acţiune neconformă a omului. Alegerea efectuării montajului pieselor avariate de către personalul propriu nu reprezintă per se o culpă gravă aşa cum rezultă din considerentele deciziei recurate. Alegerea de a efectua schimbarea pieselor nu contravine contractului de asigurare sau relaţiei cu producătorul.

În finalul recursului, recurenta-reclamantă apreciază că nu există niciuna dintre ipotezele care ar face eficiente clauzele de excludere prevăzute de contractul de asigurare, apreciind că sunt incidente şi trebuie valorificate de către instanţa de apel dispoziţiile contractuale cuprinse în art. 5 şi 6 din Condiţiile generale de asigurare.

Potrivit exemplificării de la art. 6 pagubele pot fi cauzate de greşeli de montare sau instalare. Din concluziile expertizei administrate în cauză cauza probabilă a deteriorării ansamblului a fost neurmărirea procesului de fabricaţie şi neajustarea ulterioară a montajului melcilor, care a dus la apariţia unor forţe de torsiune necontrolate care au apărut în interior.

Utilajul nu a semnalat existenţa vreunei avarii, deşi acesta este utilat cu senzori de avertizare, fapt ce conduce la concluzia că avarierea s-a produs intempestiv.

Se concluzionează în sensul că din probatoriul administrat a rezultat că nu există niciun motiv de excludere a răspunderii contractuale, instanţa făcând o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) C. civ.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, la termenul din 26 septembrie 2019, a invocat, din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 189 alin. (2) din acelaşi cod, excepţia nulităţii recursului.

Luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Trebuie subliniat însă că, pentru a conduce la casarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Din observarea criticilor formulate, se constată că recurenta-reclamantă deşi a indicat în cuprinsul recursului motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., criticile nu au fost dezvoltate şi argumentate cu trimitere la textele legale care au fost aplicate greşit de către instanţa de apel.

În motivarea recursului, criticile recurentei-reclamantă se rezumă la exprimarea nemulţumirii cu privire la respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, cu trimitere la dispoziţiile art. 16 alin. (3) ultima teză C. civ. şi la art. 7 lit. i) din Condiţiile Generale de Asigurare, fără însă, a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Prin urmare, susţinerile privind respingerea cererii formulată în cadrul judecăţii în apel, nu sunt suficiente, dacă nu s-au indicat încălcările de lege care pot să atragă examenul de legalitate.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta-reclamantă nu a formulat nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar indicarea celui reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 a fost făcută doar formal.

Sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.

În alţi termeni, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

Trimiterile recurentei-reclamantă la unele texte legale, în lipsa unei argumentaţii în drept care să situeze criticile în sfera temeiurilor de casare reglementate expres de art. 488 C. proc. civ., fac imposibilă exercitarea efectivă a controlului de legalitate al instanţei de recurs.

În cauză, recurenta-reclamantă nu s-a conformat, aşadar, dispoziţiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât, în declaraţia de recurs nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege, sens în care, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale precitate şi pe cale de consecinţă, să constate nulitatea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. RM. VÂLCEA - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL D. şi PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ C. împotriva deciziei nr. 861/A-C din 11 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A. BUCUREŞTI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. RM. VÂLCEA - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL D. şi PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ C. împotriva deciziei nr. 861/A-C din 11 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A. BUCUREŞTI.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2019.