Negative jurisdiction conflict resolved; civil delict involving professionals assigned to general civil section

Decizia nr. 1509

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2019

Deliberând, asupra conflictului de competenţă de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 56/14 februarie 2018, Tribunalul Argeş a admis în parte cererea formulată reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii C. - manager al site-ului "D.", E., F., D. şi S.C. G. S.R.L. şi constatând încălcarea dreptului la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi prestigiu profesional săvârşită prin publicarea unei serii de articole, a obligat pe pârâţi la ştergerea de pe site-ul www.D. a celor 3 articole, la publicarea pe acelaşi site a sentinţei, cu menţinerea pentru o perioadă de 10 zile, precum şi să plătească, în solidar, suma de 100 RON, cheltuieli de judecată reprezentate de taxa de timbru.

Împotriva acestei sentinţe, au formulat apel reclamanţii A. şi B., invocând dispoziţiile art. 466 C. proc. civ.

Verificând obiectul judecăţii şi statuările anterioare potrivit cărora cauza este formulată în contradictoriu cu un profesionist, în legătură cu acte îndeplinite în exercitarea activităţii sale obişnuielnice, profesioniste, întrucât cererea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti ulterior datei de 15 martie 2016, respectiv la data de 24 mai 2018 (astfel cum rezultă din fişa dosarului), s-a constatat că în mod greşit a fost repartizată pe rolul acestei secţii, faţă de Hotărârea nr. 5/10 martie 2016 dată de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti.

Prin încheierea de la 12 februarie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I Civilă a scos cauza de pe rol, privind apelul declarat de reclamanţii A. şi B., împotriva sentinţei civile nr. 56/14 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2016 şi a trimis-o spre competentă soluţionare secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Piteşti la 20.03.2019.

Curtea a constatat că excepţia de necompetenţă funcţională este întemeiată, având în vedere că prezenta cerere se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală, solicitându-se verificarea îndeplinirii condiţiilor acesteia în persoana pârâţilor, acţiunea fiind suspusă regulilor de drept comun, inclusiv sub aspect procesual.

În structura Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, situaţie în care colegiul de conducere al instanţei stabileşte obiectele din sistemul ECRIS corespunzătoare fiecărei secţii, astfel cum prevede art. 19 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Prin Hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti a stabilit ca, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secţii civile, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a Civilă; hotărârea îşi produce efectele şi în prezent, neintervenind alte modificări în perioada ce a urmat după adoptarea ei.

Stabilind criteriul de departajare a competenţei între cele două secţii civile ale Curţii de Apel Piteşti, s-a apelat, aşadar, la un criteriu ce ţine de natura litigiului, urmând ca litigiile în materia litigiilor cu profesionişti să fie atribuite secţia a II-a Civilă, în timp ce celelalte litigii de natură civilă propriu-zisă să fie soluţionate în continuare de secţia I civilă. Astfel cum se subliniază în doctrină, stabilirea competenţei în raport de obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecăţii se circumscrie noţiunii de competenţa materială procesuală.

Prin urmare, determinant în stabilirea competenţei materiale procesuale a celor două secţii este criteriul ce ţine de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesionişti. Concluzia este determinată atât de hotărârea colegiului, menţionată anterior, cât şi de interpretarea dată în soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 18/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este obligatorie pentru instanţe şi care este ulterioară hotărârii colegiului de conducere, care a statuat astfel:

"competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare".

Pe de altă parte, la calificarea litigiilor ca fiind cu profesionişti trebuie avute în vedere activităţile în legătură cu specificul activităţii comerciale, întreprinse de profesionişti în vederea realizării obiectului lor de activitate, nu şi acte sau fapte care nu au nicio legătură cu astfel de activitate, pe care aceştia le săvârşesc nu în considerarea calităţii de profesionist, ci ca orice subiect de drept şi care sunt supuse dreptului comun. Totodată, la calificarea litigiilor ca fiind cu profesionişti nu este suficientă numai calitatea părţilor, ci este necesar ca acţiunea litigioasă să fie legată de activitatea acestora, desfăşurată în limitele legii şi în vederea realizării obiectului lor de activitate, să rezulte din interacţiunea profesională a acestora, fără a avea un caracter pur civil.

Cum, în speţă, se susţine săvârşirea de către un profesionist a unui delict civil, se observă că litigiul de faţă nu are legătură cu specificul activităţii comerciale desfăşurate de acesta în vederea realizării obiectului său de activitate şi nu are natura unui litigiu cu profesionişti, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparţine materiei civile lato-sensu, propriu-zise, ce revine în competenţa de soluţionare a secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti, conform hotărârii colegiului de conducere.

Curtea a reţinut şi faptul că în soluţionarea unui alt recurs în interesul legii, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 17/2018 a statuat că:

"în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din C. proc. civ. şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică."

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a Civilă prin încheierea de la 28 mai 2019 a admis excepţia de necompetenţă funcţională a secţiei a II-a Civilă.

A declinat în favoarea secţiei I-a Civilă competenţa de soluţionare a apelului declarat de reclamanţii A. şi B., împotriva sentinţei civile nr. 56/2018 din 14 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă, în dosarul nr. x/2016; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a suspendat judecarea apelului; a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 136 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa material procesuală de soluţionare a cauzei în favoarea secţia I Civilă a Curţii de Apel Piteşti, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 136 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două secţii specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte constată că cele două secţii specializate ale Curţii de Apel Piteşti, prin încheiere s-au declarat deopotrivă şi reciproc necompetente funcţional.

Competenţa în soluţionarea conflictului aparţine Înaltei Curţi conform art. 136 alin. (2) C. proc. civ.

Stabilirea sectiei din cadrul curţii de apel competentă procesual să soluţioneze litigiul, presupune, în prealabil, identificarea naturii juridice a acestuia, criteriu obiectiv, determinant pentru stabilirea competenţei funcţionale a secţiilor unei instanţe.

Natura juridică a litigiului poate fi determinată pe baza elementelor subiective şi obiective ale acţiunii în justiţie ce se concretizează prin cererea de chemare în judecată formulată.

Astfel, pe calea acţiunii în justiţie reclamanţii A. şi B. solicită constatarea încălcării dreptului la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi prestigiu profesional, să fie obligaţi pârâţii la plată cu titlu de daune morale a sumei de 200.000 euro pentru fiecare reclamant, să fie obligaţi pârâţii la ştergerea de pe site-ul ziarulprofit.ro a tuturor articolelor jignitoare şi publicarea hotărârii pe site-ul respectiv pentru o perioadă de 30 de zile.

Obiectul acţiunii priveşte verificarea îndeplinirii condiţiilor întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, fiind supusă regulilor de drept comun în materie civilă, ca regulă de drept substanţial.

În vederea stabilirii competenţei materiale procesuale de soluţionare a prezentei cauze, cele două secţii specializate care s-au declarat deopotrivă necompetente să soluţioneze pricina, au reţinut, dintr-un punct de vedere, că prezintă relevanţă obiectul cererii de chemare în judecată, care priveşte acţiunea vizând răspunderea civilă delictuală, iar dintr-un alt punct de vedere, că această acţiune se poartă între profesionişti, competenţă care este atribuită secţiei a II-a Civilă potrivit Hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti.

Înalta Curte constată că situaţia premiză a prezentei acţiuni vizează o acţiune întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, privind încălcarea dreptului la onoare, reputaţie, imagine şi prestigiu profesional, care se supune din punct de vedere al obiectului litigiului normelor generale aplicabile în materie civilă, nefiind aplicabile regulile speciale în materie de profesionişti.

Argumentele Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a Civilă, prin care a acordat eficienţă unor dispoziţii legale referitoare la aplicabilitatea normelor speciale în materia litigiilor cu profesionişti, în considerarea calităţii persoanelor implicate în litigiu nu pot fi reţinute, litigiul de faţă neavând legătură cu specificul activităţii comerciale desfăşurate de acesta în vederea realizării obiectului sau de activitate.

Legea recunoaşte posibilitatea organizării unor complete, secţii sau tribunale specializate, dar nu în funcţie de calitatea părţilor, ci doar pentru anumite materii cu totul particulare, unde natura sau obiectul litigiilor o impun.

Aceste concluzii se impun având în vedere şi considerentele Deciziei nr. 18/2016 pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a decis că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, pentru determinarea competenţei materiale procesuale a tribunalelor/secţiilor specializate, se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere potrivit cărora "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute de lege".

Prin decizia pronunţată s-a solicitat să se stabilească dacă în interpretarea acestor dispoziţii legale, calitatea de profesionist a uneia dintre părţile raportului juridic dedus judecăţii atrage competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate, indiferent de natura sau obiectul litigiului.

În esenţă, s-a reţinut că revine judecătorului rolul de a decela elementele comune cum au fost cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate şi de a aprecia asupra competenţei materiale procesuale proprii în soluţionarea litigiului cu care a fost investit.

S-a mai arătat în decizia evocată că opinia jurisprudenţială privind calitatea uneia dintre părţi, precum şi activitatea de exploatare a unei întreprinderi prin exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii, dacă are un scop lucrativ/economic nu reprezintă un criteriu legal de atribuire a competenţei instanţelor judecătoreşti, deoarece competenţa acestora precum şi procedura de judecată se stabileşte numai prin lege.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte stabileşte că secţia I Civilă a Curţii de Apel Piteşti este instanţa competentă material procesual în soluţionarea apelului.

Văzând şi dispoziţiile art. 135 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în Curţii de Apel Piteşti, secţia a I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2019.