Inadmissibility of cassation appeal against final appellate decision in insolvency proceedings under Law No. 85/2014

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la 7 februarie 2018, sub nr. x/2018, creditoarea A. a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L. pentru creanţa în cuantum de 100.000 RON, reprezentând împrumutul acordat societăţii debitoare.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5 pct. 20, art. 38 alin. (1), art. 65 alin. (1) şi art. 70 din Legea nr. 85/2014.

Prin contestaţia formulată la 27 februarie 2018, debitoarea B. S.R.L. a solicitat obligarea creditoarei la plata unei cauţiuni de 10% din valoarea creanţei pretinse, respingerea ca neîntemeiată a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei şi obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 17 aprilie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a admis cererea formulată de debitoare privind obligarea creditoarei la plata unei cauţiuni în cuantum de 5.000 RON, reprezentând 5% din valoarea creanţei pretinse.

Prin sentinţa civilă nr. 201 din 15 mai 2018, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei formulată de creditoarea A., în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L. şi a respins ca nefondată contestaţia formulată de debitoare.

A. a declarat apel împotriva încheierii din 17 aprilie 2018 şi a sentinţei primei instanţe, iar B. S.R.L. a declarat apel numai împotriva sentinţei primei instanţe.

Prin decizia nr. 310/A din 10 octombrie 2018, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta B. S.R.L. împotriva sentinţei primei instanţe; a admis apelul declarat de apelanta A. împotriva încheierii din 17 aprilie 2018 şi a sentinţei primei instanţe; a schimbat în tot încheierea atacată, în sensul că a respins ca neîntemeiată cererea debitoarei B. S.R.L. privind obligarea creditoarei A. la plata unei cauţiuni; a anulat sentinţa primei instanţe şi a trimis cauza judecătorului-sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L.

Împotriva deciziei instanţei de apel, B. S.R.L. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea căii de atac şi schimbarea în parte a deciziei atacate, în sensul admiterii contestaţiei, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata A. a depus întâmpinare la 25 ianuarie 2019, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar, ca nefondat, precum şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Recurenta nu a depus răspuns la întâmpinare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 27 iunie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea are ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L., fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5 pct. 20, art. 38 alin. (1), art. 65 alin. (1) şi art. 70 din Legea nr. 85/2014.

Art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014 prevede că principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentului capitol, sunt: pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei şi, după caz, de intrare în faliment, atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată.

Conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel".

Totodată, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că hotărârile prin care se soluţionează cererile de deschidere a procedurii insolvenţei sunt supuse numai apelului.

De asemenea, art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că decizia atacată a fost pronunţată în apel într-o cauză având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei.

Având în vedere că art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că hotărârile curţii de apel sunt definitive rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia nr. 310/A din 10 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018 nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 43 alin. (1) şi art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, raportat la art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta B. S.R.L. împotriva deciziei instanţei de apel.

Cu privire la cererea intimatei de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat, Înalta Curte constată că înscrisul aflat la dosarul de recurs atestă efectuarea de către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON.

Faţă de soluţia de respingere a recursului, în temeiul art. 494, raportat la art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte o va obliga pe recurenta B. S.R.L. la plata către intimata A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 310/A din 10 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Obligă pe recurenta B. S.R.L. la plata către intimata A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2019.