Liquidator's recurs held inadmissible; appellate annulment of deregistration upheld.

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2019

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 12 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului Olt, sub număr de dosar x/2017, reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finaţelor Publice Craiova a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 9924/21.09.2017 pronunţată de Directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt, prin care s-a admis cererea lichidatorului A. IPURL privind radierea S.C. B. S.R.L. şi fost desemnat lichidator A. IPURL.

Prin sentinţa nr. 703 din 6 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

Împotriva acestei sentinţei, a declarat apel reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt în numele şi pentru D.G.R.F.P. Craiova.

Prin decizia nr. 209/2018 din 28 februarie 2018 pronunţată de Curtea Apel Craiova, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt în numele şi pentru D.G.R.F.P. Craiova împotriva sentinţei nr. 703 din 6 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi S.C. B. S.R.L. prin lichidator A. IPURL şi O.R.C. de pe lângă Tribunalul Olt. A fost schimbată în tot sentinţa apelată în sensul că a fost admisă plângerea şi a fost anulată rezoluţia nr. 9924/21.09.2017 a directorului ORC de pe lângă Tribunalul Olt. A fost înlăturată menţiunea privind radierea societăţii din evidenţele ORC.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., pârâta A. IPURL a declarat recurs împotriva deciziei nr. 209/2018 din 28 februarie 2018 pronunţată de Curtea Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

În argumentarea cererii de recurs, A. IPURL a susţinut, în esenţă, că motivarea deciziei recurate cuprinde motive contradictorii şi sunt aplicate greşit unele norme ale dreptului material.

În opinia recurentei-pârâte, instanţa de apel în mod eronat a reţinut că lichidatorul judiciar nu şi-ar fi îndeplinit sarcinile prevăzute de art. 260 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, însă acest text legal nu prevede obligaţii ale lichidatorului judiciar, ci ale celor îndrituiţi să sancţioneze activitatea necorespunzătoare a lichidatorului judiciar, aspect pe care-l consideră o aplicare greşită a normelor de drept material.

În accepţiunea prevederilor legale, apreciază recurenta, pentru admiterea cererii de radiere nu este necesar ca debitoarea să facă dovada achitării datoriilor, astfel că existenţa debitului către bugetul de stat nu reprezintă un motiv de neînchidere a operaţiunilor de lichidare şi de respingere a solicitării de radiere a societăţii.

Solicită admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 16 noiembrie 2018, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului întocmit.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Se reţine că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea în limitele competenţei atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Obiectul litigiului îl reprezintă plângerea formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, în numele şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, împotriva rezoluţiei nr. 9924/21.09.2017, pronunţată de Directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt, prin care s-a admis cererea lichidatorului A. IPURL privind radierea S.C. B. S.R.L..

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care curtea de apel a admis apelul declarat de reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt în numele şi pentru D.G.R.F.P. Craiova împotriva sentinţei nr. 703/06.12.2017 pronunţate de Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a schimbat în tot sentinţa în sensul că a admis plângerea şi a anulat rezoluţia nr. 9924/21.09.2017 a directorului ORC de pe lângă Tribunalul Olt şi a dispus înlăturarea menţiunii privind radierea societăţii din evidenţele ORC.

Art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului, aprobată prin Legea nr. 84/2010, prevede:

"Împotriva rezoluţiei directorului şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare pentru părţi şi de la data publicării rezoluţiei sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate."

Conform alin. (6) al art. 6 din O.U.G. nr. 116/2009:

"Instanţa soluţionează plângerea în complet alcătuit dintr-un singur judecător, în camera de consiliu, fără citare. Instanţa poate să solicite orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente"; iar potrivit alin. (7) al aceluiaşi text legal:

"Hotărârea pronunţată în soluţionarea plângerii este executorie şi este supusă numai recursului".

Totodată, Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. prevede la art. 7:

"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară".

Se reţine prioritatea analizării excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, întrucât, pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Aşa fiind, în condiţiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă A. IPURL împotriva deciziei nr. 209/2018 din 28 februarie 2018 pronunţată de Curtea Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă A. IPURL împotriva deciziei nr. 209/2018 din 28 februarie 2018 pronunţată de Curtea Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2019.